A început sezonul creșterilor agresive ale ratei dobânzii
Fed a majorat rata cheie cu 0,75%, cea mai mare creștere din 1994, semnalând creșteri suplimentare pentru a reduce inflația. După creștere, rata este la 1,75%, dar președintele Fed, Jerome Powell, o vede într-un interval de 3-3,5% până la sfârșitul anului, numind-o un „nivel restrictiv modest”. Creșterea mai mare decât se aștepta a transmis, de asemenea, un semnal puternic altor bănci centrale că este timpul să acționeze. Într-o mișcare surpriză, Banca Națională Elvețiană a majorat rata dobânzii de la 0,5% la -0,25%, prima majorare din mai bine de 15 ani. Banca Angliei a făcut a cincea creștere cu 0,25% până la 1,25%, ridicând în același timp proiecția vârfului inflației la 11%.
Comentariu de piață de analist eToro România Bogdan Maioreanu
Rata dobânzii de 3,75% a României este încă scăzută în comparație cu economiile învecinate, dar guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a reiterat că nu își poate permite să vadă spread-ul mărit fără a risca fluxul de capital către alte piețe. Rata dobânzii Poloniei este de 6% cu o inflație de 13,9%, Ungaria este la 5,9% cu o inflație de 10,7% și Cehia este la 5,75% cu o inflație de 16%. Rata inflației în România este de 14,49% și este foarte probabil să vedem la următoarea ședință a BNR din iulie o creștere mai agresivă a dobânzilor, depășind nivelul de 0,5% estimat în prezent de analiști.
În timp ce Fed folosește acum un furtun mai mare pentru a lupta împotriva incendiilor inflaționiste, Banca Centrală Europeană (BCE) încă ia în considerare posibilitatea de a crește ratele. Factorii politici s-au angajat să oprească achizițiile de obligațiuni pe 1 iulie și să majoreze ratele dobânzilor în septembrie. Dar în Italia, randamentele obligațiunilor au crescut rapid, depășind la un moment dat 4% pentru a reduce decalajul, cu inflația estimată la 7,3%, stârnind îngrijorări cu privire la o reînnoire a crizei datoriilor suverane. Inițialele BCE Răspuns continuă să folosească reinvestițiile din programul său de achiziții pentru pandemie cu mai multă versatilitate. Inflația în zona euro este de 8,1%, prețurile la energie fiind principalii factori.
Inflația ridicată forțează o atitudine din ce în ce mai agresivă din partea băncilor centrale de a crește ratele dobânzilor. Scopul este de a încetini cererea, creșterea economică și, prin urmare, inflația. Creșterea ratelor dobânzilor și randamentelor obligațiunilor fac împrumuturile mai scumpe și evaluări mai mici. Acest lucru a condus până acum vânzările pe piețe. Unii dintre investitori și-au orientat portofoliile către acțiuni de dividende și valoare, lăsând în urmă sectorul tehnologic în creștere și mult iubit, care necesită finanțare externă pentru a funcționa. O recesiune economică mai rapidă sau o potențială recesiune crește, de asemenea, riscul pentru câștigurile corporative. Acestea nu au fost afectate până acum, dar în cazul unei recesiuni, acestea ar putea scădea cu 20 până la 25%.
Analiştii văd o posibilă recesiune la orizont. Recent studiu de la Financial Times și de la Universitatea din Chicago arată că aproape 70% dintre economiștii chestionați văd economia SUA intrând într-o recesiune în 2023. Motivele sunt tensiunile geopolitice, creșterea costurilor energiei, creșterea așteptărilor inflaționiste și presiunile salariale induse de piețele forței de muncă înguste.
Dar o recesiune nu este inevitabilă. Economia globală este încă de așteptat să crească cu aproape 3% în acest an, un tampon important în cazul unei încetiniri. Consumatorii sunt într-o formă bună, mulți au încă economii de executare silită, iar afacerile încă merg bine, sporind profiturile. Cesionările creează oportunități de investiții. Statistic, piața taur medie este de peste 4 ori mai mare și durează de patru ori mai mult decât piața urs medie. Crizele economice vor reduce în cele din urmă inflația și vor sprijini o creștere mai durabilă a PIB-ului și a câștigurilor în viitor. Evaluări mai scăzute ale stocurilor acum, stabilite pentru creșteri în viitor.