Abordarea costurilor sociale ale poluării aerului în România ar trebui să fie o prioritate

Observatorul Român al Sănătății a analizat acțiunile de combatere a poluării aerului întreprinse de cei mai mari 15 municipii din România în ultimii doi ani. Din păcate, rezultatele nu sunt foarte încurajatoare. Ca și în ediția anterioară 2018 a clasamentului nostru, niciunul dintre orașe nu a reușit să atingă jumătate din scorul maxim. Analiza se bazează pe 20 de indicatori, distribuiți în jurul a 5 dimensiuni utilizând o metodologie validată științific:

  • Intervenții economice;
  • Intervenții administrative;
  • Intervenții comportamentale;
  • Infrastructură;
  • Indicatori direcți ai poluării aerului.

Poluarea aerului ucide în fiecare an 29.000 de români, de 15 ori mai mult decât accidentele rutiere. România ocupă locul 7e în Uniunea Europeană pentru decese premature cauzate de poluarea aerului. La fel de indicat de recentul raport CE DELFT pentru EPHA, România are cel mai mare cost social anual pe cap de locuitor cauzat de poluarea aerului, fiecare român pierde 1.810 € din cauza acestei amenințări la adresa sănătății publice. Având în vedere aceste date, combaterea poluării aerului ar trebui să fie o prioritate absolută pentru orice guvern local și în special pentru cei care deservesc zone cu densitate ridicată. Din păcate, acest lucru nu a fost cazul în ultimii ani:

  • Deși clasate printre cele mai eficiente politici de transport pentru combaterea poluării aerului, prețurile de congestie sau zonele cu emisii reduse nu pot fi găsite în niciun oraș din România.
  • Doar 8 dintre cele mai mari 15 municipii din România (53%) au cumpărat autobuze electrice pentru transportul public în ultimii doi ani, în timp ce 12 dintre ele (80%) au cumpărat autobuze diesel, deși emisiile de motorină sunt clasificate în grupul 1 cancerigen.
  • Jumătate din vehiculele românești sunt echipate cu motoare diesel, cel mai mare număr de mașini diesel la 1000 de locuitori fiind în București. În același timp, jumătate din mașinile din România au peste 15 ani.
  • Lungimea medie a pistelor pentru biciclete din aceste 15 orașe este de 29 km, dintre care două nu au piste pentru biciclete.
  • În Iași, al doilea oraș ca mărime din România, limita zilnică pentru PMzece a fost depășită de 138 de ori în 2020, în timp ce la București s-a întâmplat de 128 de ori.
READ  Lacurile subterane cu apă lichidă au fost detectate pe Marte

Autoritățile locale din România ar trebui să își asume rolul important în sănătatea cetățenilor pe care îi deservesc. Poluarea aerului este o problemă critică de sănătate publică care trebuie rezolvată. Pentru a construi un viitor durabil, autoritățile ar trebui să treacă de la gestionarea problemelor la prevenirea acestora. Clasamentul orașelor poate fi găsit Aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *