Abordarea „scurgerii sănătății”: lecții din Europa de Est

Unde să abordăm problema? În 2017, un sondaj al personalului din sănătatea publică a oferit câteva indicii autorităților române.

Șapte din zece medici chestionați și-au exprimat intenția de a părăsi țara. Ei au citat salariile mici, dar și volumul de muncă și echipamentul și infrastructura precară a spitalelor naționale printre principalele motive de emigrare.

Ca răspuns, salariile au fost majorate în anul următor. Salariul de bază net al unui medic generalist a fost majorat cu 131%, iar cel al asistentelor medicale cu 65%.

Mutarea a dat roade. Raportul medicilor este acum de 346 de medici la 100.000 de locuitori, aproape de media europeană, și departe de cele 276 din 2015.

„[Five years later] Nu este un fenomen atât de grav, dar medicii tineri preferă întotdeauna să caute oportunități mai bune în străinătate, și nu din cauza veniturilor”, a spus președintele executiv al Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate Dana Farcasanu a declarat pentru EUobserver.

„În sistem lipsesc anumite elemente importante, precum condițiile bune de muncă, resursele de echipamente sau modul în care sunt percepute și tratate de factorii de decizie”, a explicat colega sa Mirela Muștață, care este implicată și în proiectul european „Acțiune pentru Sănătate și Echitate”. — Abordarea deșerților medicali” (INAINTE DE).

În plus, tendințele demografice strâng șuruburile. În următorul deceniu, aproximativ patru din zece medici din regiune se vor pensiona. Dacă profesia nu devine mai atractivă, nu va exista înlocuire, iar pacienții români vor avea de suferit de pe urma unor timpi de așteptare mai mari și de o calitate mai scăzută a îngrijirilor.

Cifrele își spun propria poveste: există o lipsă de specialiști și, de asemenea, o lipsă a unei mai bune distribuții geografice a personalului sanitar.

„Mai mult de jumătate dintre medici sunt concentraţi în marile oraşe”, a punctat Farcăsanu. Aproximativ 120 de municipii nu au medic de familie, conform asociaţiilor de medici generalişti din ţară.

Însuși ministrul român al Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat că provocarea de a atrage medici în așa-zisele „deșerturi medicale” (zone cu acces insuficient la serviciile de sănătate) nu este doar să le pună la dispoziție un cabinet dotat.

„Trebuie să găsim soluții care să se adreseze și familiilor lor, ceea ce înseamnă acces la educație pentru copiii acestor familii de medici sau asistente și, nu în ultimul rând, un nivel de trai care să le permită să facă mișcare fără griji”, a spus el în timpul unei întâlniri Statele membre ale Oficiului Regional European al Organizației Mondiale a Sănătății.

România a luat măsuri privind condițiile de muncă, salarii și îmbunătățirea echipamentelor și structurilor, dar pentru a-și păstra talentele, țara mai trebuie să implementeze măsuri mai bine direcționate pentru promovarea profesiei, oferirea de formare sau îmbunătățirea atractivității și serviciilor zonelor rurale aflate în nevoie. dintre acești profesioniști, spun experții.

„Sunt lucruri pe care banii nu le pot cumpăra”, a spus Mustata.

Plăți pentru „condiții de muncă extrem de nefavorabile”

În partea de jos a statistici europene sunt acum alte țări est-europene, precum Bulgaria sau Letonia.

Problemele lor de personal seamănă cu cele din România: stres mare, sarcini mari de muncă, salarii mici, echipamente medicale slabe.

Aproximativ 70% dintre medicii noi care absolvă facultatea părăsesc Bulgaria pentru a profesa în străinătate din cauza condițiilor economice mai bune și a costului ridicat pe care trebuie să-l plătească pentru a obține pregătirea necesară pentru specializare, potrivit un raportde către agenția europeană pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, Eurofound.

Răspunsul Bulgariei? Oferiți o plată lunară suplimentară medicilor de familie calculată pe baza „condițiilor extreme adverse” cu care se confruntă. În medie, această plată a fost de 240 EUR pe lună și a afectat 860 de medici în fiecare an din 2016 până în 2021.

Măsura letonă este cofinanțată din fonduri europene și oferă o plată unică personalului medical care se mută în zonele în care există deficit de personal (având în același timp acces la plăți suplimentare dacă se mută cu membrii familiei).

În doar doi ani, au reușit să mute peste 1.100 de medici în zonele rurale ale țării și aproximativ 180 de profesioniști în medicină de urgență.

Cu toate acestea, după cum remarcă analiza Eurofound, aceasta este doar aproximativ jumătate din numărul vizat, iar alte măsuri au contribuit, de asemenea, la obținerea acestor rezultate.

Rezultatele acestor măsuri sunt pozitive și pot ajuta alte țări europene să rezolve această problemă comună, dar există încă obstacole care le împiedică să aibă impactul dorit.

Agenția europeană enumeră câteva dintre ele: proceduri birocratice complexe, infrastructură slabă, volum mare de muncă sau lipsă de dezvoltare profesională.

În ciuda provocărilor și obstacolelor, Farcășanu este optimist în ceea ce privește viitorul. Ea crede că pandemia a deschis o oportunitate pentru aceste țări care ar putea face diferența în sectorul sănătății: fonduri europene de redresare, care s-ar putea traduce în mai multă infrastructură, echipamente și, mai ales, investiții în oameni.