« Agricultura europeană fără pesticide chimice | Eurek alertă!

În timp ce impacturile negative ale pesticidelor chimice asupra mediului și asupra sănătății umane sunt bine documentate, politicile europene se străduiesc să progreseze către obiectivul de reducere a utilizării pesticidelor chimice cu 50%. [1] până în 2030. Această constatare a determinat 144 de experți, oameni de știință și părți interesate să colaboreze timp de doi ani pentru a produce un studiu prospectiv care vizează schimbarea modelului și proiectarea sistemelor agricole și alimentare fără pesticide chimice până în 2050.

Pesticidele chimice sunt esențiale în sistemele agricole convenționale de astăzi. Reducerea drastică a utilizării lor până la eliminarea lor totală din agricultură este o problemă spinoasă pentru care nu există o soluție simplă. Acest studiu prospectiv merge mai departe în ceea ce privește obiectivul final și calendarul, întrebând dacă protecția eficientă a culturilor în agricultura fără pesticide este realizabilă în Europa până în 2050 și cum se poate trece la acest tip de agricultură. În ce condiții ar fi posibilă o astfel de transformare? Care ar fi impactul asupra producției, utilizării terenurilor, balanței comerciale și emisiilor de gaze cu efect de seră? Acest studiu prospectiv, realizat în cadrul programului de cercetare prioritară (PPR) „Cultivarea și protejarea culturilor altfel” și în legătură cu Alianța Europeană de Cercetare „Către o agricultură fără pesticide chimice”,[2] își propune să facă lumină asupra tuturor acestor probleme și să sugereze căi de urmat. Oferă trei scenarii de agricultură fără pesticide pentru Europa în 2050, fiecare cu o traiectorie de tranziție și exemple ale acestor scenarii și traiectorii în patru regiuni europene, precum și o evaluare cantitativă a impactului acestora în Europa:

• Scenariul 1: „Piața mondială”: lanțuri valorice alimentare globale și europene bazate pe tehnologii digitale și imunitatea plantelor pentru o piață alimentară fără pesticide.
• Scenariul 2: „Microbiomi sănătoși”: Lanțuri valorice europene bazate pe holobiont de plante, microbiomi de sol și alimente pentru diete sănătoase.
• Scenariul 3: „Lși peisaje”: peisaje complexe și diverse și lanțuri valorice alimentare regionale pentru un sistem alimentar unic pentru sănătate.

Pentru fiecare scenariu, sistemele de cultură fără pesticide se bazează pe diversificarea culturilor, dezvoltarea controlului biologic, alegerea culturilor și soiurilor adecvate, tehnologie digitală și echipamente agricole și sisteme de monitorizare pentru a anticipa sosirea dăunătorilor.

Impacturi diferențiate măsurate pentru fiecare scenariu

Unul dintre aspectele cheie ale acestui studiu de previziune este că a cuantificat impactul fiecărui scenariu asupra producției agricole, utilizării terenurilor, emisiilor de gaze cu efect de seră și comerțului, pe baza rezultatelor simulărilor unui model de echilibru al biomasei la scară europeană și globală.

În ceea ce privește producția agricolă europeană, producția calorică variază de la −5% la +12% în funcție de scenariu, existând un echilibru între reducerea consumului de produse de origine animală și menținerea pajiștilor. În ceea ce privește balanța comercială, impactul general al scenariilor 2 (Microbiomi sănătoși) și 3 (Peisaje integrate) oferă Europei o marjă de libertate pentru a-și asigura suveranitatea alimentară și pentru a-și exporta produsele. Cele trei scenarii reduc emisiile de gaze cu efect de seră cu −8% (scenariul 1), −20% (scenariul 2) și chiar cu −37% (scenariul 3). Toate cele trei căi conduc la o creștere a stocului de carbon în sol și biomasă, ceea ce va contribui la neutralitatea carbonului până în 2050 pentru sectorul agricol și agroalimentar în scenariile 2 și 3.

Cheile succesului: politici publice europene coerente, implicarea tuturor actorilor din lanțul valoric și partajarea riscurilor între părțile interesate

Protecția eficientă a culturilor fără pesticide chimice se bazează pe mai multe pârghii care trebuie operate împreună: diversificarea culturilor în timp și spațiu, dezvoltarea produselor de control biologic și a inputurilor biologice, selecția varietale adaptată, echipamente agricole și instrumente digitale și instrumente de monitorizare a dinamicii bioagresori. și mediul înconjurător. Trebuie să se favorizeze mecanismele de reglare biologică la scara solului, câmpului și peisajului, precum și măsurile preventive împotriva dăunătorilor.

Studii de caz specifice din Italia, România, Finlanda și Franța au făcut posibilă stabilirea unor traiectorii de tranziție care au arătat că întregul sistem alimentar trebuie luat în considerare în această revizuire și să implice toți actorii lanțului, de la producători la consumatori. care trebuie să-și schimbe alimentele și autoritățile responsabile și politicile de reglementare. Tranziția către o agricultură fără pesticide chimice va necesita un amestec coerent de politici publice europene de reducere a utilizării pesticidelor, articulat cu alte politici precum politicile alimentare, sprijinind tranziția printr-o revizuire a politicii agricole comune (PAC) și a instrumentelor economice care pot fi valorificate și pot crea piețe fără pesticide prin acorduri comerciale. În cele din urmă, tranziția va necesita ca diverșii actori să împartă riscul de a-și transforma sistemele de cultură și aprovizionarea cu agricultură și agroalimentare.

Scenariile explorate în studiul prospectiv ar trebui să ajute factorii de decizie și comunitatea științifică să identifice noi căi de cercetare pentru a construi un viitor sistem agricol și agroalimentar european fără pesticide chimice până în 2050.

[1] Pesticide sintetice și alte substanțe dăunătoare mediului și/sau sănătății umane, cum ar fi cupru.

[2] https://www.era-pesticidefree.eu