bne IntelliNews – Polonia, România și Bulgaria se confruntă cu cele mai mari riscuri de tranziție la decarbonizare, spune Fitch

Potrivit unui raport de Fitch Ratings săptămâna trecută.

„Pentru suveranele identificate ca fiind mai vulnerabile la riscurile de decarbonizare legate de schimbările climatice (presupunând o importanță suficientă) – cea mai expusă suverană în acest context este Polonia. Pentru suveranele identificate ca având cele mai mari nevoi de decalaj de investiții – cele mai expuse suverane în acest context sunt România și Bulgaria, urmate de Slovenia”, conchide raportul „Impact on CEE Suvereigns of Climate Change Decarbonisation Transition Risks”.

Potrivit Fitch, planurile naționale de energie și climă ale țărilor din Europa Centrală și de Est estimează nevoile lor de investiții la 3,9% din PIB pe an, în medie, până în 2030. Pentru majoritatea țărilor suverane din Europa Centrală și de Est, costul tranziției la un nivel scăzut de carbon economia este considerată a fi „în general gestionabilă”, cea mai mare parte a costurilor estimată să fie suportată de sectorul privat, precum și de UE.

Totuși, raportul Fitch subliniază că această nevoie de cheltuieli vine într-un moment în care finanțele publice sunt deja stresate din cauza pandemiei de COVID-19 și a ajutorului acordat cetățenilor și întreprinderilor pentru a face față creșterii prețurilor la combustibili. Acesta indică faptul că „o anumită presiune în scădere asupra ratingurilor s-ar putea materializa pentru suveranii cei mai vulnerabili la riscurile tranziției la decarbonizare”.

Potrivit Fitch, în 2020-22, deficitul median al administrației publice în țările ECE a fost de 4,3%, comparativ cu 1,7% din PIB în 2016-2019. Acesta prevede doar o consolidare foarte modestă în 2023-2024 (3,8%), deoarece guvernele continuă să sprijine gospodăriile și întreprinderile.

În același timp, multe țări din regiune s-au angajat să majoreze cheltuielile pentru apărare cu 1 până la 2 puncte procentuale din PIB în următorul deceniu, având în vedere atacul rusesc asupra Ucrainei, în timp ce unele trebuie să facă față unor costuri potențial foarte mari de îmbătrânire. termen mediu si lung. , subliniază Fitch.

Nivelul datoriei publice din regiune a crescut la o medie de 50,4% din PIB în 2021-22, de la 46,5% în 2016-19, estimează Fitch. El prezice o „foarte ușoară îmbunătățire” a ratei datoriilor în 2023-2024 din cauza creșterii creșterii PIB-ului.

Într-un „scenariu de tranziție”, în care sunt anticipate costurile de decarbonizare, regiunea în ansamblu ar experimenta niveluri ale datoriei publice cu 7 puncte procentuale mai mari în medie decât scenariul de bază al Fitch în 2030. „Această creștere a datoriei nu este nesemnificativă, dar este mai mică decât schimbările observate în timpul pandemia COVID-19, de exemplu”, spune el.

Polonia este considerată una dintre țările cele mai vulnerabile la riscurile tranziției la decarbonizare, deoarece este cea mai dependentă de generarea de energie electrică pe bază de cărbune din UE (70% din totalul producției) și cea mai scăzută producție din Europa Centrală și de Est din energie curată. tehnologii. Multe dintre industriile sale sunt relativ ineficiente energetic și este cel mai îndepărtat de a-și îndeplini obiectivele de emisii.

Bulgaria și România sunt, de asemenea, vulnerabile, în principal pentru că nevoile lor de investiții ajung la 7% din PIB. Acest lucru creează decalaje de investiții în Bulgaria și România, care sunt doar în urma Portugaliei în Europa

„România și Bulgaria, care au identificat cele mai mari presiuni fiscale din cauza decarbonizării, ar avea cel mai mare impact negativ asupra dinamicii datoriilor în comparație cu scenariul nostru de referință actual. Slovenia va urmări îndeaproape”, se spune în raport.