#BRIDGE | Business Case for LGBT + Inclusion in Central and Eastern Europe cu Perry V. Zizzi

Astăzi, Camera de Comerț a Diversității din România și Asociația ACCEPT vor lansa studiul de caz economic pentru includerea LGBT + în Europa Centrală și de Est în cadrul webinarului Open For Business, începând cu ora 11:00. Cu această ocazie, Catalin Alistari de la BR a vorbit cu Perry V. Zizzi, Managing Partner la Dentons România și președinte, fondator și membru al Consiliului de Administrație al Camerei de Comerț a României pentru Diversitate pentru a afla mai multe despre studiu.

Credeți că România are o problemă cu politicile de incluziune și diversitate și de ce? Unde se situează România printre colegii săi din țările europene când vine vorba de comunitatea LGBT +?

Una dintre provocările din România – la fel ca în multe țări din regiune – este reticența liderilor de afaceri de a se angaja cu tema diversității și incluziunii. Unii spun că nu este posibilă punerea în aplicare a politicilor de diversitate și incluziune în România, deoarece cultura este conservatoare. Alții spun că nu există nicio problemă în cadrul companiei lor și că D&I este o soluție în căutarea unei probleme.

RDCC va găzdui săptămâna aceasta un seminar web despre modul în care D&I poate funcționa efectiv în România, pentru că, da, există deja câteva programe D&I foarte reușite. Și nu este doar în București, ci în orașe regionale. Membrul nostru fondator Accenture, de exemplu, are un grup LGBT + activ pentru angajații din toată România.

Potrivit indicelui global de acceptare al Institutului Williams, România a scăzut de pe locul 82 la locul 95 în ultimul deceniu. Cu siguranță, Covid nu a ajutat situația, așa că avem un drum lung de parcurs chiar și pentru a ne întoarce la 82nd în lege.

READ  M'sia sprijină ITU pentru o conectivitate semnificativă: Annuar

Care sunt principalele motive pentru subdezvoltare în acest domeniu?

Raportul constată că România pierde până la 4,4 miliarde USD pe an din cauza marginalizării persoanelor LGBT +. Această sumă considerabilă rezultă din 27 de aspecte pe care raportul le identifică. De exemplu, cetățenii LGBT + sunt mai predispuși să emigreze în țări în care se simt bineveniți și acceptați, contribuind astfel la problema exodului de creiere din România (care în ultimii ani a fost doar Siria). În plus, angajații LGBT + care nu se simt incluși au mai puține șanse să facă un efort suplimentar pentru a contribui la viața și cultura companiilor în care lucrează, fiind chiar mai puțin interesați să lucreze peste program. Un alt exemplu este puterea de cumpărare a persoanelor LGBT +. Raportul estimează că comunitatea globală LGBT + reprezintă o economie de 3,9 trilioane de dolari, mai mare decât economia germană. Companiile românești au un drum lung de parcurs pentru a atrage acest fond de numerar prin comercializarea directă a persoanelor LGBT +, inclusiv a străinilor care s-ar putea simți bineveniți ca turiști.

Aveți un număr sau un procent din populația afectată de discriminare împotriva comunității LGBT + din România?

Rezultatele unui studiu realizat în 2020 de către Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) în mai mult de 3.000 de persoane LGBT + a arătat că, dintre toate statele Uniunii Europene, România este printre cele mai ostile față de comunitatea LGBT +. În România, doar 12% cred că guvernul lor național abordează în mod eficient prejudecățile și intoleranța față de persoanele LGBT +, în timp ce o treime dintre cetățenii UE consideră că acest lucru este cazul în țările lor respective.

READ  Creșterea anuală a depozitelor bancare din România în luna mai

Există o legătură între creșterea PIB-ului și discriminarea împotriva comunității LGBT +? Te rog explica.

Raportul arată, printre altele, că discriminarea LGBT + duce la rezultate inegale de sănătate care reduc productivitatea și că discriminarea LGBT + la locul de muncă duce la un decalaj salarial. Aceasta atinge PIB-ul până la 1,75% în fiecare an. Un alt aspect important evidențiat în raport este că societățile incluzive – cele mai deschise și mai tolerante – sunt mai bine echipate pentru a atrage talente. Excluderea sau percepția excluziunii poate determina anumite grupuri să se retragă de pe piețe cu costuri atât pentru indivizi, cât și pentru economie. Analiza unei noi baze de date a Băncii Mondiale-LinkedIn arată lucrătorii din Europa Centrală și de Est care se mută în societăți mai deschise și incluzive.

Ce se poate face rapid pentru a întoarce situația?

Bun, recunoaștem că îmbunătățirea va necesita timp, deoarece implică schimbarea mentalităților, demonstrând că D&I nu este doar un slogan sau o casetă de selectare. Companiile trebuie să fie vândute cu oportunitatea de afaceri prezentată prin utilizarea acestui fond de talente adesea trecut cu vederea.

De aceea, companiile care au semnat Carta Diversității din România se alătură acum RDCC ca următor pas în angajamentul lor de cercetare și dezvoltare.

Companiile interesate să își mărească rezultatul prin promovarea diversității și incluziunii ar trebui să se alăture RDCC. Membrii noștri înțeleg că diversitatea și incluziunea sunt nu numai adecvate din punct de vedere moral și legal, ci și o parte importantă a creșterii afacerilor lor. Și abia așteaptă să împărtășească cele mai bune practici companiilor care abia își încep călătoria de diversitate și incluziune.

READ  CE trimite România la CJUE pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *