Bulgaria și România încearcă din nou să se alăture zonei fără pașapoarte
Publicat pe:
Giurgiu (România) (AFP) – Bulgaria și România se tem de o nouă dezamăgire atunci când miniștrii UE se întâlnesc joi pentru a analiza oferta lor evazivă de mai bine de un deceniu de a se alătura regiunii de călătorie Schengen fără pașapoarte.
Cele mai sărace două țări din Uniunea Europeană doresc să faciliteze comerțul cu restul Europei, dar se confruntă cu preocupări din partea Austriei, în special cu privire la migrația din țări terțe.
Miniștrii de justiție din UE, reuniți la Bruxelles, vor discuta despre candidaturile României și Bulgariei, precum și ale Croației, cărora ar trebui să i se dea undă verde.
„Aderarea la Schengen a fost amânată de zeci de ori. Nu cred o secundă!”, a spus șoferul Alexandru Birnea, al cărui camion a rămas blocat la o coadă de patru kilometri la punctul de frontieră din Giurgiu, care desparte Bulgaria de România.
Apartenența la spațiul Schengen – care permite a peste 400 de milioane de oameni să se deplaseze liber în cele 26 de țări membre – ar face viața mult mai ușoară pentru mii de camionieri care călătoresc prin Europa de Est, precum Birnea.
Patru dintre aceste națiuni se află în afara UE.
„Am dori să evităm să pierdem atât de mult timp în aceste cozi nesfârșite”, se plânge Birnea, adăugând că „costează și afacerile noastre”.
Baraj rutier Austria
Cele trei oferte de la București, Sofia și Zagreb de a adera la clubul Schengen vin într-un moment sensibil pentru Europa, deoarece imigrația ilegală și pandemia de Covid 19 au determinat țările din bloc să reintroducă controalele la frontieră.
Deși îndeplinesc toate criteriile tehnice de aderare, Bulgaria și România au întâmpinat rezistență din partea unor state membre, după ce UE le-a criticat în mod repetat cu privire la reforma judiciară și lupta împotriva corupției.
Opuse inițial ideii de extindere a spațiului Schengen în Bulgaria și România, Suedia și Țările de Jos și-au revizuit pozițiile în ultimele luni în favoarea candidaturii Bucureștiului.
Austria, pe de altă parte, a devenit cel mai înverșunat adversar al celor două oferte prezentate, denunțând protecția defectuoasă de către UE a frontierelor sale externe, care a dus la trecerea unui număr excesiv de migranți din cele două țări, drept cel mai bun dealbreaker.
Ministrul de Interne al României, Lucian Bode, a răspuns la afirmația Austriei.
„Fluxurile migratorii nu trec prin România”, ci în principal prin Serbia, a spus Bode, arătând către cei peste 128.000 de migranți pe ruta Balcanilor de Vest identificați de agenția europeană Frontex din ianuarie până în octombrie.
„Așteptați-vă la imposibil”
Dacă sunt înclinate să dea undă verde României, Olanda, alături de Austria, rămâne „îngrijorată” de intrarea Bulgariei în clubul Schengen.
Premierul olandez Mark Rutte a declarat săptămâna trecută că vrea să fie sigur că nimeni nu poate „trece granița cu o bancnotă de 50 de euro”, atrăgând furia guvernului bulgar.
Ministrul bulgar de interne Ivan Demerdzhiev s-a grăbit să respingă remarcile „insultante” și „discriminatorii”, subliniind „eforturile excepționale depuse pentru a răspunde cerințelor” partenerilor europeni.
„Așteptăm imposibilul de la cea mai săracă și coruptă țară din UE: să nu lași migranții să treacă (în țară), ci să acordăm azil oricărui migrant care intră”, comentează săptămânalul bulgar Capital .
Profesorul român de științe politice Sergiu Mișcoiu a făcut, joi, bilanțul a ceea ce este în joc.
Un vot negativ „ar întări euroscepticii, în special în Bulgaria, care a avut deja patru alegeri în ultimii doi ani”, a spus Miscoiu.
Președintele României, Klaus Iohannis, a părut să reflecte această poziție atunci când a spus că eșecul „nu este o opțiune”, avertizând despre „o creștere a euroscepticismului” în țara sa dacă discuțiile vor eșua din nou.
© 2022 AFP