CE ridică prognoza de creștere a PIB-ului României pentru 2022 la 5,8%, reduce proiecția pentru 2023 la 1,8%
BUCUREȘTI (România), 11 noiembrie (SeeNews) – Comisia Europeană (CE) a declarat vineri că economia României este așteptată să crească cu 5,8% în termeni reali în 2022, față de o rată de creștere de 3,9% proiectată în iulie, dar a redus așteptările de creștere economică în 2023 la 1,8% de la 2,9% estimate anterior.
După un 2022 puternic, economia României este de așteptat să încetinească în următorii ani din cauza inflației mai ridicate, a condițiilor financiare mai stricte și a consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a spus CE în raportul său de prognoză economică din toamna anului 2022.
Se preconizează că sectoarele precum agricultura, mineritul și produsele chimice vor fi afectate în mod deosebit, a adăugat Comisia.
Cu toate acestea, dincolo de 2022 și din cauza fluxului așteptat de fonduri din UE, în special din Facilitatea de redresare și reziliență (FRR), formarea brută de capital fix ar trebui să susțină creșterea produsului intern brut (PIB) real. Se așteaptă ca creșterea consumului privat să rămână doar pozitivă, deoarece inflația reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce programele guvernamentale de sprijin și o piață a muncii rezistentă oferă un anumit sprijin, se arată în raport.
Economia românească nu ar trebui să beneficieze de sprijinul sectorului extern. În 2022, puterea cererii interne ar trebui să mărească și mai mult deficitul de cont curent la 9,1%. Ulterior, economia de răcire aduce o îmbunătățire limitată, datorită cererii mai scăzute de import, a menționat CE.
Potrivit organului executiv al UE, riscurile pentru prognoza macroeconomică a României sunt în scădere, întrucât întârzierile în implementarea planului său RRF reduc investițiile și creșterea.
Creșterea prețurilor internaționale la energie și alimente s-a extins la componentele inflației de bază și este de așteptat să crească salariile nominale, a spus Comisia, adăugând că, în acest context, este probabil ca inflația să rămână persistentă în orizontul de prognoză. Având în vedere că schema de sprijin energetic ar trebui să expire în al treilea trimestru al anului 2023, se preconizează că prețurile cu amănuntul la energie vor crește. În general, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este de așteptat să atingă 11,8% în 2022, 10,2% în 2023, înainte de a scădea înapoi la 6,8% în 2024.
Prețurile de consum din România au crescut cu 15,32% de la an la an în octombrie, față de 15,88% în septembrie, a anunțat vineri INS, oficiul național de statistică.
În opinia Comisiei, riscurile la adresa previziunilor bugetare sunt în scădere, întrucât incertitudinea privind impactul net final al măsurilor energetice, creșterea mai scăzută a PIB-ului și ciclul electoral, cu alegeri în 2024, ar putea duce la deficite bugetare mai mari.
Datoria publică este de așteptat să scadă la 47,9% din PIB în 2022, 47,3% în 2023, înainte de a crește la 47,6% în 2024.
Producția economică a României va crește cu aproximativ 4,6% în 2022, au declarat analiștii din Ministerul Finanțelor în octombrie, îmbunătățind previziunile anterioare de creștere de 3,5%.
În 2021, producția economică a României a crescut cu 5,9%, față de o contracție de 3,9% în 2020.
Joi, premierul Nicolae Ciucă a declarat că guvernul va depune proiectul de lege de finanțare pentru 2023 în parlament până la jumătatea lunii decembrie.
(1 euro = 4,8902 lei)