Cluj-Napoca: Orașul cu cea mai rapidă creștere din Europa progresează în domeniul automatizării
Cum să facem față provocărilor automatizării muncii?
Pentru a răspunde la această întrebare, Cluj-Napoca din nord-vestul României a înființat Proiectul „Viitorul muncii”. Această inițiativă europeană se învârte în jurul a trei piloni de acțiune: adaptarea curriculei, formarea antreprenorială pentru creatori și ajutor pentru cartierele cele mai defavorizate.
„Cred că automatizarea ar trebui văzută ca o oportunitate, nu ca un risc. Putem crea mai multe locuri de muncă bazându-ne pe creativitatea noastră ca ființe umane”, spune Ovidiu Cîmpean, manager de proiect al proiectului Viitorul muncii din Cluj.
În ultimele două decenii, Clujul a devenit una dintre cele mai dinamice economii ale oricărui oraș european. Cu toate acestea, pentru a susține această creștere, a realizat că trebuie să reducă decalajul dintre cunoștințe și tehnologiile emergente. Se estimează că 49% din economia locală nu este conștientă de tehnologiile emergente și de automatizare.
Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative și cele trei laboratoare ale sale este unul dintre primele proiecte care a obținut acest succes. Aproape 240 de studenți practică acolo în fiecare zi, adaptându-și abilitățile la piață și automatizare. Teodora tocmai și-a găsit un loc de muncă la un gigant IT IBM datorită acestui program de ucenicie personalizat.
„Am învățat o mulțime de tehnologii noi emergente precum realitatea virtuală, design 3D, dezvoltarea jocurilor… Cred că în viitor vom avea o mulțime de locuri de muncă care implică inginerie și în principal tehnologie și automatizare”, spune ea.
Bugetul total al proiectului Future for Work din Cluj este de 5,6 milioane de euro, din care 80% provine din politica europeană de coeziune, iar restul de 20% din cei 10 parteneri publici și privați.
Industria culturală și creativă este una dintre forțele motrice ale Clujului.
Anadora Lupo spune, sculptor în metal, este unul dintre artiștii care au beneficiat ocazional de sprijin pentru desfășurarea activității sale, datorită „antreprenorilor culturali”, una dintre componentele proiectului. Doar cinci artiști au fost aleși din 69 de candidați.
„A completat într-un fel nevoia de a ști mai multe despre acest domeniu și nu doar despre design sau expertiza noastră, ci și despre nivelul social și antreprenorial”, spune Lupo.
Includerea comunității de romi
Integrarea socio-profesională este a treia axă a acestui proiect care are în vedere angajarea la 20 de ani. Decalajul social este vizibil la Cluj. În Pata-Rât, lângă o groapă publică, peste 2.500 de oameni în condiții deplorabile și insalubre. Alex Fechete, lider de proiect în această tabără de romi, este responsabil pentru garantarea unei calități mai bune a vieții.
„Am adus în comunitate ca două containere cu dușuri și, de asemenea, le-am adus internetul în comunitate, ca să își poată căuta locuri de muncă. De asemenea, am reușit să aducem un autobuz timp de șase luni, astfel încât accesul la muncă este mai ușor de făcut.