Comitetul executiv al FMI încheie consultarea articolului IV din 2021 cu România
Washington, DC: La 26 august 2021, Comitetul executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat consultarea la articolul IV[1]cu România și a revizuit și aprobat evaluarea personalului fără o ședință.[2]
Economia românească s-a descurcat relativ bine în timpul crizei COVID-19, deoarece contracția PIB-ului în 2020 (-3,9%) a fost semnificativ mai moderată decât media UE (-6,2%). Ușurarea eficientă și în timp util a politicilor fiscale, monetare și financiare a contribuit la reducerea încetinirii economice și a creșterii șomajului. Consumul privat și exporturile nete au condus la scăderea în 2020, în timp ce formarea brută de capital fix a continuat să crească, susținută de o creștere a investițiilor publice. Datorită perturbărilor economice induse de pandemie, creșterea salariilor a încetinit considerabil, iar inflația a scăzut la jumătatea inferioară a intervalului țintă. Deficitul bugetar s-a extins semnificativ la 9,7% din PIB pentru a ține cont de programul de sprijinire a crizei, care a inclus măsuri similare celor din țările UE, inclusiv cheltuieli pentru asistență medicală de urgență, asistență pentru veniturile gospodăriilor, precum și sprijin pentru întreprinderile afectate. Reducerea politicii monetare și financiare a jucat un rol important în funcționarea pieței.
O puternică redresare economică este în curs de desfășurare în 2021. Creșterea PIB-ului a revenit puternic, ajungând la 4,6% și 2,8% (trimestrial / trimestrial) în al patrulea trimestru al anului 2020 și primul trimestru al anului 2021, printre cele mai puternice creșteri din lume. ”UE, cu producție în primul trimestru al anului 2021 depășind precedentul. vârf pandemic. Inflația generală a crescut, reflectând parțial prețurile mai mari la energie. Cu toate acestea, așteptările inflației rămân bine ancorate în intervalul țintă. Odată cu redresarea, deficitul de cont curent s-a extins.
Creșterea PIB real este proiectată la 7% în 2021, determinată de consumul privat și însoțită de o creștere tranzitorie a inflației. Pe termen mediu, producția este de așteptat să revină pe calea sa pre-pandemică, deoarece cicatricile extinse din pandemie sunt de așteptat să fie conținute. Investițiile publice vor fi stimulate de reluarea proiectelor finanțate de UE, în special prin noi resurse din fondurile NGEU și din bugetul multianual al UE 2021-27. Se așteaptă ca deficitul de cont curent să se restrângă moderat pe termen mediu pe măsură ce consolidarea fiscală continuă și creșterea încetinește spre potențial.
Evaluarea consiliului
După o contracție relativ moderată în timpul crizei COVID-19, este în curs de redresare puternică. Contracția producției în 2020 a fost una dintre cele mai moderate din UE, ajutată de răspunsuri eficiente și în timp util ale politicii fiscale și monetare. Producția din primul trimestru al anului 2021 a depășit vârful pre-pandemic, iar creșterea pentru anul este prognozată la 7%. Cu toate acestea, rămân riscuri negative, inclusiv incertitudini cu privire la evoluția pandemiei.
Sprijinul politic ar trebui să se mute în sectoarele cele mai afectate. Asigurarea desfășurării rapide a vaccinurilor este cea mai importantă politică economică pentru combaterea pandemiei, pentru care trebuie garantate resurse fiscale generoase și continue. Deși măsurile generale de sprijin bugetar pentru venituri și întreprinderi au reușit să reducă consecințele economice generale ale pandemiei, sectoarele cele mai afectate ale economiei continuă să fie afectate în mod disproporționat. În consecință, măsurile de sprijin în cazul unei pandemii ar trebui redirecționate către sectoarele cele mai afectate și grupurile defavorizate. În același timp, dacă recuperarea surprinde în sens pozitiv, autoritățile ar trebui să economisească venituri neprevăzute.
Pe măsură ce redresarea va avea loc, politica fiscală ar trebui să acorde prioritate din ce în ce mai mult reconstruirii spațiului fiscal. Bugetul pentru 2021 pune în mod corespunzător bazele consolidării fiscale, dar vor fi necesare eforturi suplimentare semnificative de consolidare pe termen mediu pentru a reduce deficitul la obiectivul autorităților de 3 la sută din PIB. Baza de impozitare ar trebui extinsă și administrația fiscală consolidată pentru a realiza o distribuție mai echitabilă a sarcinii fiscale și pentru a îmbunătăți eficiența fiscală. Cheltuielile ar trebui redefinite în ordinea priorității prin stimularea investițiilor publice, asigurând în același timp o cale durabilă pe termen mediu pentru cheltuielile cu salariile și pensiile.
Pentru a continua să crească veniturile la nivelurile medii ale UE, autoritățile ar trebui să revitalizeze eforturile pentru a depăși guvernanța slabă și eficiența guvernamentală. Reformele SOE, începând cu consolidarea guvernanței corporative, ar contribui la soluționarea acestor provocări. Îmbunătățirile guvernanței fac parte integrantă din reformele administrării veniturilor. Câștigurile în guvernare sunt, de asemenea, esențiale pentru îmbunătățirea și accelerarea investițiilor publice. Întărirea cadrului anticorupție și asigurarea unei implementări solide (inclusiv cadrul AML / CFT) sunt esențiale.
Se așteaptă ca România să profite din plin de oportunitatea istorică oferită de subvențiile RRF și fondurile structurale UE, cu un pachet total de 20% din PIB în următorii șase ani. Implementarea cu succes a angajamentelor de reformă a RRF și a proiectelor de investiții ar spori perspectivele de creștere pe termen mediu ale României. Prin accentuarea digitizării, FER este de așteptat să ofere sprijin esențial pentru modernizarea administrării fiscale. Ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a relansa eforturile de combatere a schimbărilor climatice.
Politicile monetare și financiare ar trebui să rămână acomodative. Banca Națională a României ar trebui să mențină acomodarea monetară și financiară pentru a sprijini redresarea și amortizarea impactului consolidării fiscale, monitorizând în același timp riscurile inflaționiste. În cazul în care calitatea activelor bancare se deteriorează, BNR ar trebui să reconcilieze o poziție acomodativă și preocupări prudențiale. Ar trebui să existe pregătiri pentru a face față oricărei deteriorări a calității activelor bancare după expirarea măsurilor de scutire și pentru a asigura proceduri eficiente de insolvență. Odată ce criza sa încheiat, flexibilitatea cursului de schimb ar trebui să crească treptat, pentru a absorbi șocurile externe și pentru a ajuta la închiderea deficitului de cont curent.
România: indicatori economici selectați |
||||||
Populație: 19,3 milioane (2020) |
PIB pe cap de locuitor: 12.854 USD (2020) |
|||||
Cota: 1.811 milioane DST (0,4% din total) |
Rata de alfabetizare: 99% (2019) |
|||||
Persoane cu risc de sărăcie: 31,2% (2019) |
||||||
Principalele piețe de export: Uniunea Europeană (Germania, Italia, Franța) |
||||||
Principalele produse și exporturi: Mașini și echipamente de transport, produse fabricate |
||||||
2019 |
2020 |
2021 |
2022 |
|||
Proiect. |
||||||
Ieși |
||||||
Creșterea PIB real (%) |
4.1 |
-3,9 |
7.0 |
4.8 |
||
Decalajul de producție (%) |
3.0 |
-2,4 |
-1,0 |
0,0 |
||
Utilizare |
||||||
Șomaj (%) |
3.9 |
5.0 |
4.9 |
4.9 |
||
Prețuri |
||||||
Inflația IPC (%, medie perioadă) |
3.8 |
2.6 |
3.6 |
2.7 |
||
Finanțele administrației publice (% PIB) |
||||||
Întors |
28.9 |
28.9 |
30.3 |
30.0 |
||
A petrecut |
33,5 |
38.6 |
37.1 |
35,8 |
||
Soldul bugetar |
-4,6 |
-9,7 |
-6,8 |
-5,8 |
||
Echilibrul primar |
-3,5 |
-8.4 |
-5,3 |
-4.2 |
||
Soldul bugetar structural 1 / |
-5,1 |
-6.1 |
-5,5 |
-5,6 |
||
Datoria publică (inclusiv garanțiile) |
36,8 |
49,8 |
51,5 |
53,5 |
||
Bani și credite |
||||||
Bani largi (% schimbare) |
10.9 |
15.3 |
10.2 |
9.5 |
||
Credit acordat sectorului privat (% schimbare) |
6.6 |
5.5 |
9.7 |
7.9 |
||
Rata politicii (%) |
2.5 |
1.5 |
… |
… |
||
Balanta de plati |
||||||
Cont curent (% PIB) |
-4,9 |
-5,2 |
-5,4 |
-5,2 |
||
ISD (% PIB) |
-2.2 |
-0,9 |
-1,6 |
-1,7 |
||
Rezerve (luni de import) |
4.9 |
4.8 |
4.5 |
4.5 |
||
Datoria externă (% PIB) |
49.2 |
57.7 |
57.7 |
57.6 |
||
Rata de schimbare |
||||||
RRSP (% schimbare) |
2.4 |
2.4 |
… |
… |
||
Surse: autoritățile române, Banca Mondială, Eurostat și calculele personalului FMI. |
||||||
1 / Soldul bugetar (baza de numerar) corectat pentru efectele automate ale ciclului economic și efectele unice. |
||||||
[1]În conformitate cu articolul IV din articolele de acord ale FMI, FMI poartă discuții bilaterale cu membrii săi, de obicei anual. O echipă de angajați vizitează țara, colectează informații economice și financiare și discută cu cei responsabili pentru dezvoltarea și politicile economice ale țării. Înapoi la sediu, personalul pregătește un raport care stă la baza discuției Consiliului Director.
[2]Consiliul de administrație ia decizii conform prescripției sale atunci când este oportun ca o propunere să poată fi luată în considerare fără a convoca discuții oficiale.