Dansul din piele de urs reconectează tineretul român la tradiție
Publicat pe:
Comănești (România) (AFP) – Adolescentul român Cosmin transpira abundent sub un costum gigantic din piele de urs, în timp ce se strecoară în sunetul însuflețitor al tobelor, fluierelor și fluierelor pentru a saluta Anul Nou.
Parada în care concertează Cosmin are rădăcini străvechi și este din ce în ce mai mult o atracție turistică în România, mai ales pentru tinerii care doresc să reia legătura cu tradițiile naționale.
A interpreta într-un costum confecționat din piele de urs adevărată și cântărește 40 de kilograme (88 de lire sterline) este solicitant din punct de vedere fizic, dar Cosmin nu ar rata dansul pentru lume.
„Plaina pe care o port i-a aparținut bunicului meu”, spune cu mândrie elevul de 17 ani, legănând capul animalului dintr-o parte în alta.
Orașul Comănești din nord-est deține o expoziție colorată și zgomotoasă între Crăciun și Revelion pentru a îndepărta spiritele rele.
Tradiția veche de secole se desfășoară în toată țara, dar este sărbătorită cel mai fierbinte în regiunea care include Comănești, care a devenit centrul trupelor de dansatori îmbrăcați în piele de urs.
Pregătirile încep în toamnă, iar consiliul local selectează sutele de interpreți în mare parte tineri, ale căror vârste încep de la opt ani și rareori depășesc 30 de ani.
Cele mai expresive acte câștigă premii, în timp ce costumele falnice din piele de urs prezintă cele mai înfricoșătoare trăsături ale animalului, inclusiv labele, ghearele și gura.
Mici cârnați tradiționali și frigărui sunt în meniul spectatorilor și dansatorilor, iar pancarte indică numele satelor de origine ale participanților.
România găzduiește mai mult de jumătate din populația europeană de urși bruni, un animal despre care se crede că întruchipează puterea și curajul, dar acum protejat pentru că este amenințat de defrișări.
Dansul, care are rădăcini precreștine, a devenit în ultimii ani un magnet pentru turiști și o sursă importantă de venit.
„În căutarea unei identități”
Antropologul Valer Simion Cosma crede că festivalul a cunoscut o „renaștere” din 2007 și de la intrarea României în Uniunea Europeană.
Întrucât mulți cetățeni aleg să părăsească țara de 19 milioane pentru perspective mai bune în străinătate, tânăra generație a înțeles valoarea evenimentului ca parte a „căutării identității”, a spus el.
Cosma a menționat că cei aproape șase milioane de români care trăiesc în străinătate doresc să păstreze obiceiurile locale împreună cu familiile lor când se întorc acasă.
Acest lucru rupe cu tendința recentă că „interesul cultural al României era orientat spre exterior”, iar folclorul era „considerat învechit și limitat la generațiile mai în vârstă”, a adăugat cercetătorul.
Revenirea nebuniei dansului ursului, încurajată de acoperirea televiziunii, a dat o nouă viață industriei confecționării costumelor și a atras turiști cu mii.
„Valoarea folclorului nu mai rezidă în sensul care i s-a dat cândva, ci în rolul său de spectacol și impactul său economic”, a spus Cosma.
© 2022 AFP