Datele de exploatare ilegală din România sunt contradictorii, spune delegația Parlamentului European – EURACTIV.com
Datele pe care autoritățile române le-au transmis unei delegații a Comisiei pentru petiții a Parlamentului European care a vizitat săptămâna trecută mai multe județe din România pentru a vedea impactul defrișărilor ilegale pe teren sunt contradictorii, au spus membrii delegației.
Misiunea în România a fost solicitată de grupul liberal Renew din Parlamentul European anul trecut, după ce petițiile societății civile de la Suceava semnalau „acte de violență ale tăietorilor de lemne împotriva activiștilor de mediu”, se arată în raport. Europarlamentarul Renew Vlad Gheorghe.
Deși un raport ar trebui publicat la sfârșitul misiunii, șeful delegației, europarlamentarul estonă Yana Toom (Renew), a subliniat cifrele variabile și lipsa datelor.
„Încercăm să găsim informații. Nu e ușor. Există un fel de lipsă de statistici, de date… am auzit numere foarte diferite de la diferiți factori interesați, încă trebuie să ne facem temele, nu putem alege pe cine să credem”, a spus Toom.
Sa convenit ca delegația să trimită „întrebări suplimentare în scris” autorităților române și altor părți interesate înainte de publicarea raportului.
„Nu putem gestiona ceva ce nu putem măsura sau nu putem măsura corect – doar o impresie. Poate mă voi răzgândi după ce voi primi informațiile de la autorități”, a adăugat Yana Toom.
Europarlamentarul Verzilor din România, Nicu Ștefănuță, a subliniat, de asemenea, date contradictorii despre exploatare forestieră.
„În Suceava ni s-a spus că doar 0,15% din lemn este recoltat ilegal. Cu toate acestea, acest lucru este imposibil. ONG-urile susțin că până la 80% din aceasta este recoltată ilegal. Institutul de Cercetări Silvice spune că e 50%”, a spus Ștefănuță.
„În plus, abuzul, violența împotriva activiștilor de mediu nu ar fi justificate dacă numărul furturilor ilegale de lemn ar fi atât de mic”, a adăugat el.
„După datele oficiale de la Ministerul Mediului, România are un exces de păduri. Ne-au spus că nu se taie suficient în România”, a spus Gheorghe.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României în 2020, îndemnând autoritățile să modifice legile țării pentru a se asigura că managementul pădurilor și exploatarea forestieră autorizată nu se mai desfășoară „fără a evalua mai întâi impactul asupra habitatelor protejate, după cum este necesar”, conform liniilor directoare ale blocului.
„Poate că trebuie să facem o investigație internațională și să vă ajutăm să faceți față acestor lucruri”, a spus Toom.
La rândul său, Gheorghe a reiterat necesitatea ca un procuror al UE să se specializeze în probleme de mediu. „Lipsa de specializare, atât a procurorilor, cât și a polițiștilor, este o problemă și o soluție ar fi un Parchet European ecologic în cadrul actualului Parchet European, dar cu structuri specializate pe mediu”, a spus el.
Într-o rezoluție privind exploatarea forestieră ilegală în UE, adoptată la 23 iunie 2022, deputații europeni au subliniat că crearea unui „procuror verde” ar putea contribui la combaterea infracțiunilor de mediu.
Între timp, WWF România a criticat primul proiect de propunere pentru un nou cod forestier.
„Rămânem cu același sistem ineficient de combatere a tăierilor ilegale, unde vom continua să vedem pădurari atacați de hoții de lemn, comunități locale lipsite de acces la resursele de care depind și o birocrație înăbușitoare care anunță falimentul întregului sector forestier. ”, a declarat Radu Vlad, șeful programelor forestiere la WWF România.
România găzduiește suprafețe vaste de păduri primare care măsoară aproximativ o jumătate de milion de hectare, un habitat pentru mamifere mari precum urșii, lupii și râsul eurasiatic.
La doi ani de la avertismentul Comisiei din 2020, grupurile de mediu critic pentru că nu a abordat exploatarea forestieră ilegală, ceea ce indică o creștere a exploatării forestiere ilegale.
Raportul, publicat de ONG-urile Agent Green, ClientEarth și EuroNatur, identifică că zonele cele mai afectate de aceste activități ilegale sunt pădurile de mare valoare din Munții Făgăraș. Permisele de exploatare forestieră în aceste zone au crescut semnificativ între 2020 și 2021, ducând la deteriorarea semnificativă a ecosistemelor forestiere valoroase.
(Cătălina Mihai | EURACTIV.ro)