De ce numărarea cu precizie a populației unei țări devine atât de dificilă

Sarcina cândva simplă de a număra numărul de oameni care trăiesc în România a fost în acest an plină de dificultăți pentru autoritățile asediate ale țării.

Scena de la un punct de recensământ din capitala României, București, săptămâna trecută nu prea semăna cu Betleemul din Evangheliile după Luca și Matei (orașenii nu și-au luat încă obiceiul să petreacă noaptea în grajduri pentru a fi primii la rând în următorul dimineața) dar au fost mai puțin decât ideale.

Pentru sute de oameni care sosiseră la scurt timp după zori pentru a se asigura că măcar vor termina treaba în acea zi, așteptarea sa prelungit în căldura dogoritoare a unui iulie. Mulți, dar nu toți, erau bătrâni, îngroziți să fie amendați cu 3.000 de lei (circa 600 de euro) pentru că nu și-au îndeplinit datoria civică.

„Pensia mea este de 1.100 de lei pe lună. Cum as putea plati o amenda de 3000 lei? a spus o femeie.

Târziu

Populația României, care a atins un vârf de 23,49 milioane în 1990, este în scădere de atunci, mai ales după ce țara a aderat la Uniunea Europeană în 2007. Se estimează că 3,4 milioane de români au fugit din țară de atunci, dar nimeni nu știe sigur.

Cel mai recent recensământ al României, amânat din 2021 din cauza Covid-19, trebuia să găsească un răspuns definitiv. Dar recensământul, care ar fi trebuit finalizat cu săptămâni în urmă, nu poate decât să aducă mai multă confuzie.

A început în martie, când românilor li s-a cerut să completeze un formular de recensământ online. Milioane au făcut-o, dar mulți au descoperit ulterior că datele lor nu au fost validate. Pentru mulți alții, în special pentru persoanele în vârstă care nu au acces la internet sau nu au abilitățile necesare pentru a completa formularul online, care era departe de a fi ușor de utilizat, auto-recensământul nu a fost niciodată o opțiune.

Pentru ei, soluția s-a dorit inițial să fie recensământul de modă veche: o armată de personal temporar al consiliului local care mergea din bloc în bloc, casă în casă, fermă în fermă, completând manual formularele de recensământ.

Recensământul anterior al României, din 2011, a fost efectuat în întregime în acest mod și finalizat în 11 zile, deși, după cum subliniază sociologul Barbu Mateescu, a fost întreprins în octombrie. „Anul acesta, partea față în față a recensământului este acum, vara, când studenții sunt plecați”, spune el.

O altă problemă este că consiliile locale, în special din București și alte orașe mari, nu au reușit să recruteze suficient personal temporar. Mateescu invocă drept motiv salariile mici – personalul primește doar șapte lei (1,40 euro) pentru fiecare formular de recensământ completat. Așa că cei care nu completaseră formularul de recensământ online (sau ale căror răspunsuri nu fuseseră validate) au așteptat, și au așteptat, dar nimeni nu a venit niciodată la ușă.

„Ne amenință cu o amendă mare dacă refuzăm să finalizăm recensământul, dar nimeni nu a venit să-mi ceară să completez formularul”, a spus un bărbat care și-a așteptat rândul la un punct de recensământ săptămâna trecută, inclusiv mai mult de 600. . în toată țara în ultimele săptămâni, ca un recensământ al lui Quirinius, într-o ultimă încercare a autorităților române de a finaliza numărătoarea la timp.

Situate în primării, centre comerciale și chiar în locuințe particulare, punctele de recensământ au avut succes parțial, deși încetineala cu care se pot înregistra datele (este nevoie de aproximativ 20 de minute pentru completarea formularului) înseamnă că doar un număr limitat de persoane pot fi enumerate în fiecare zi.

Cât de precise vor fi numerele?

Termenul limită pentru finalizarea recensământului (inițial 17 iulie) a fost deja amânat de două ori. Ultima prelungire, până pe 31 iulie, va fi ultima, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), care indică faptul că, la 20 iulie, aproape 17 milioane de persoane au fost numărate cu succes, adică aproximativ 87,4% din câte. este estimat. să fie populația rezidentă a României.

În București, cifra din 20 iulie a fost de doar 63%. Acest lucru ridică problema acurateței recensământului.

„Nu avem date clare, confirmate și nu văd cum se poate rezolva acest lucru”, spune Claudia Postelnicescu, avocat și consultant politic român, care mai sugerează că a existat o „campanie de dezinformare clandestină” care a încurajat unii oameni. să nu-și prezinte datele pentru recensământ, în ciuda amenințării cu o amendă grea.

Potrivit acesteia, problemele fac parte dintr-o problemă cronică și sistemică.

„Pandemia s-a dovedit un aspect esențial al românilor: nu au încredere în autorități, nu au încredere în stat, nu au încredere în birocrați. Iar încercarea României de a digitaliza pur și simplu a eșuat. Platforma de recensământ online a avut probleme tehnice – a recunoscut INS – și acest lucru a dus la milioane de chestionare invalidate.

de ce este important

Actualul recensământ al României face parte dintr-o rundă de recensământ la nivelul UE – programată inițial să fie finalizată anul trecut, dar amânată cu 12 luni din cauza Covid-19. Majoritatea statelor membre ale UE, însă, au reușit să-și efectueze recensământul anul trecut, în ciuda pandemiei. În timp ce România este una dintre ultimele țări care a finalizat sarcina, Ungaria vecină nici măcar nu a început încă.

Dincolo de simpla numărare, recensămintele sunt cruciale pentru realizarea proiecțiilor populației, estimarea necesarului de resurse, calcularea indicatorilor pe cap de locuitor, precum și formularea, implementarea și monitorizarea politicilor care vizează dezvoltarea socio-economică incluzivă și durabilitatea mediului.

Potrivit Eurostat, direcția de statistică a Uniunii Europene, la nivelul UE, recensămintele naționale sunt mai valoroase dacă rezultatele acestora pot fi comparate între statele membre.

Acesta este motivul pentru care UE a luat în mod continuu măsuri pentru armonizarea rezultatelor recensământului. După primele programe de recensământ european din 1980, 1990 și 2001, ciclul 2011 a marcat un pas important, deoarece s-a bazat, pentru prima dată, pe un cadru juridic cuprinzător la nivelul UE.

Cu toate acestea, fiecare stat membru este liber să aleagă sursele și metodele de recensământ, atâta timp cât statisticile rezultate îndeplinesc cerințele de calitate la nivelul UE.

România încă speră să poată îndeplini aceste cerințe.

„Considerând toate lucrurile, nu știm câți suntem, nu știm câți au murit de Covid-19, nu știm câți sunt internați cu diverse boli terminale, nu știm câți români. traiesc si muncesc in strainatate, pentru ca nu toti lucreaza legal. Ca intotdeauna, Romania isi pastreaza misterele”, conchide Postelnicescu.

Spre deosebire de multe platforme de știri și informații, Europa emergentă este liber de citit și va fi întotdeauna. Nu există niciun paywall aici. Suntem independenți, nu suntem afiliați sau reprezentăm niciun partid politic sau organizație comercială. Ne dorim tot ce este mai bun pentru Europa emergentă, nimic mai mult, nimic mai puțin. Sprijinul dumneavoastră ne va ajuta să continuăm să promovăm această regiune magnifică.

Puteți contribui Aici. Mulțumiri.