De la icoane la detectoare de aur: modul în care infracțiunile din patrimoniul românesc au ajuns sub pământ

Revoluția sângeroasă din decembrie 1989 a răsturnat regimul unuia dintre cei mai apăsători dictatori comunisti din Europa. Dar, deși libertatea politică a adus speranță și oportunități pentru unii, a adus și haos.

Pe măsură ce legile erei comuniste, inclusiv cea care proteja moștenirea națională, au fost abrogate sau ignorate, infractorii și oportunistii au folosit noi lacune pentru a se îmbogăți prin înșelăciune și jefuire.

Bisericile și castelele vechi de secole au fost printre numeroasele lor victime.

„Au fost o mulțime de spargeri, în special în biserici și castele vechi care fuseseră naționalizate sub comunism și utilizate, de exemplu, ca cooperative de stat”, a spus Arsenescu, care lucrează pentru protejarea patrimoniului românesc.

Jefuitorii au profitat de un „vid legislativ” și de faptul că obiectele de valoare pe care le vizau nu fuseseră inventariate și erau practic imposibil de găsit.

Prada a fost încărcată pe camioane și vândută

„Căutau obiecte decorative, mobilier în stil țărănesc și icoane, care erau cumpărate cu nerușinare de kilogram, încărcate în camioane și transportate în Europa de Vest”, și-a amintit Arsenescu, adăugând că prada a fost apoi adesea cumpărată de străini. România pentru afaceri sau plăcere.

Această situație fără lege a început să se schimbe abia în ultima parte a deceniului, în parte datorită scriitorului și fostului polițist Ion Anghel Manastire.

În 1998, a condus un serviciu de comunicare în cadrul poliției române. Văzând cantitatea de patrimoniu românesc și străin pe care colegii săi o confiscau în fiecare săptămână în buletine de știri interne, a organizat o expoziție cu cele mai prețioase comori recuperate și a publicat un album cu fotografii și informații despre acestea.

„Picturi de aur, sculpturi, manuscrise, icoane și obiecte religioase au fost furate, de exemplu, dintr-un muzeu evreiesc din Budapesta”, a declarat pentru BIRN Anghel Manastire, care este acum pensionar.

“Această inițiativă a făcut poliția română conștientă de necesitatea creării unei structuri specializate în recuperarea bunurilor jefuite și lupta împotriva acestui tip de infracțiuni”, a adăugat el.

READ  Ministerul Finanțelor și Autoritatea de Supraveghere Financiară va dezvolta o nouă strategie de piață de capital în România - Diplomatul București

Această idee a devenit realitate în 2001, când a intrat în vigoare o lege națională de protecție a patrimoniului care prevedea crearea unei unități de poliție a patrimoniului ad hoc.

România a abandonat treptat „epocile întunecate”. Statul a preluat controlul asupra majorității clădirilor istorice, iar preoții își dau seama de importanța bunurilor aflate în grija lor. „Acum făceau inventarul bunurilor lor, știau ce au și dacă lipsește ceva”, a spus Arsenescu.

Acum că simpla utilizare a comorilor din biserici și castele nu era o opțiune, căutătorii de comori au început să se intereseze de arheologie.

Acest lucru a dat rezultate spectaculoase cetăților dacice din Orastie, un sit preroman din centrul României.

Mii de kosoni sau monede de aur dacice, aparținând așa-numitei comori a lui Decebal – ultimul rege dac, care s-a sinucis după înfrângerea sa față de romani – au fost descoperite la sfârșitul anilor 1990 și vândute de bandele locale interlope cu conexiuni internaționale. .

Folosind detectoare de metale, au găsit și adus și pe piață 26 de brățări aurii cu săgeată Dace, jumătate din statul român și-a revenit de atunci într-o operațiune transfrontalieră masivă care a durat din 2005 până în 2013 și a condus la condamnarea jefuitorilor.

Urmărirea cu succes a jefuitorilor de comori Decebal a fost un moment important pentru eforturile statului împotriva crimelor de patrimoniu din România, și-a amintit Arsenescu. „De la trezoreria dacică, jafurile au fost la un nivel inferior, dar implică totuși un număr mare de obiecte, în special monede”, a spus ea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *