Deficitul public al României se extinde la 8% din PIB în ianuarie-noiembrie

Deficitul public al României s-a înmulțit cu 2,3 ​​pentru a ajunge la 84,0 miliarde RON (17,3 miliarde euro), sau 8% din PIB, în ianuarie-noiembrie 2020. Guvernul vizează un deficit de 9 , 1% din PIB pentru întregul an și intenționează să reducă diferența la 7% din PIB în 2021.

Din deficitul total de 8% din PIB în primele unsprezece luni ale anului, 43,7 miliarde RON (9 miliarde euro), sau aproape 4,2% din PIB, a fost impactul măsurile luate pentru a atenua efectele coronavirusului, Ministerul Finanțelor explicat într-o notă.

Cu toate acestea, aproape jumătate din impact (19,1 miliarde RON) constă în plăți bugetare amânate efectuate de companii – majoritatea fiind așteptate să fie plătite în 2021, inclusiv în conformitate cu programele convenite cu autoritățile. Guvernul intenționează să colecteze aceste datorii până la sfârșitul anului 2021.

Bonusurile acordate contribuabililor care și-au plătit contribuțiile la timp au fost de doar 0,8 miliarde RON.

Guvernul a declarat că a investit cu 8 miliarde de lei mai mult decât în ​​aceeași perioadă din 2019 – și l-a atribuit și pachetului legat de coronavirus. Executivul a intensificat, de asemenea, rambursările TVA cu un impact net de 1,9 miliarde RON asupra fluxului de numerar aferent TVA în primele unsprezece luni ale anului – o mișcare care, de asemenea, se crede că va susține bine economia. că nu poate fi considerat ca fiind legat de criză.

Cheltuielile guvernamentale special pentru măsurile (echipamentele) coronavirus s-au ridicat la 13,8 miliarde RON (1,3% din PIB), sau o treime din impactul total al tuturor măsurilor legate de criza umană. coronavirus.

O altă cheltuială publică reală legată de criza coronavirusului nu este menționată, deoarece nu a fost încă suportată din punct de vedere al fluxului de numerar – și acestea sunt plățile bugetare (amânate) datorate de companiile care falimentează în 2021.

Veniturile bugetare din ianuarie-noiembrie au crescut ușor, ajungând la 290,6 miliarde de lei (59,9 miliarde de euro), cu 0,4% mai mult decât în ​​aceeași perioadă a anului 2019. Ca pondere din PIB, veniturile a crescut de la 27,3% la 27,7%. Cu toate acestea, veniturile fiscale au scăzut cu 4%, până la 137,0 miliarde RON, cu încasările nete de TVA în scădere cu 9,5% față de anul anterior, până la 53,4 miliarde RON. Se spune că transferurile de la bugetul Uniunii Europene au crescut de la o treime (sau 6,9 miliarde RON, 1,4 miliarde euro) la 27 miliarde RON (5,5 miliarde euro) în unsprezece luni.

Cheltuielile din ianuarie-noiembrie au crescut cu aproape 15% față de anul anterior, ajungând la 374,7 miliarde RON (76,9 miliarde euro). Creșterea cheltuielilor cu securitatea socială și a salariului public (+ 22% și, respectiv, + 7%) explică două treimi din creșterea cheltuielilor publice în această perioadă. Astfel, cheltuielile cu asigurările sociale au urcat de la 23,2 miliarde RON la 128 miliarde RON, iar masa salarială publică a crescut de la 6,6 miliarde RON la aproape 100 miliarde RON. Investițiile de capital au crescut semnificativ cu 10,5%, dar aceasta a reprezentat doar o creștere de 2,2 miliarde RON comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. Guvernul a cheltuit și mai mult pentru cofinanțarea proiectelor finanțate de către UE: cu 27,5% mai mult decât în ​​aceeași perioadă a anului 2019, o creștere de 6,0 miliarde RON care, pe lângă cheltuielile de capital, însumează investițiile publice mai mari cu 8,0 miliarde RON anunțat de Ministerul Finanțelor.

[email protected]

(Sursa Foto: Și Foto / Octav Ganea)