Este România pe drumul către o creștere susținută? – Analiza – Eurasia Review

Previziunile însorite ale guvernului după pandemie ar putea deveni realitate – atâta timp cât țara abordează cheltuielile fugare.

De Marcel Gascon Barberá

România a făcut recent titluri internaționale pentru ritmul impresionant cu care a revenit la creșterea economică anul acesta, după ce economia sa s-a contractat cu 3,9% din cauza restricțiilor COVID-19 în 2020, pentru prima dată. Ori într-un deceniu.

Acest lucru a fost, în mod surprinzător, sărbătorit de guvernul centrist al țării ca dovadă a sănătății economiei românești în ciuda pandemiei.

În luna mai trecut, după ce Eurostat a anunțat că economia românească a avut cea mai mare creștere din UE în primul trimestru al anului 2021, la 2,8%, premierul Florin Citu a declarat presei: Estimări făcute până acum și că toți românii vor beneficia.

Câteva zile mai târziu, în iunie 2021, un studiu Deloitte a clasat România, împreună cu China, Chile, Australia, Lituania și Coreea de Sud, drept una dintre cele șase țări din lume al căror PIB a crescut în timpul pandemiei.

Până la sfârșitul primului trimestru al anului 2021, economia românească a crescut cu 1% față de sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2019, ultimul trimestru înainte ca economiile europene să nu fie afectate de pandemie.

Dar aceste lăstari verzi anunță o revenire sănătoasă la o creștere susținută a PIB-ului? Experții consultați de BIRN sunt de acord că țara s-a adaptat mult mai bine decât majoritatea la criza economică provocată de restricțiile pandemice – și văd un viitor apropiat strălucitor.

Dar avertizează, de asemenea, că revenirea va veni în detrimentul deficitului public, care va trebui redus drastic în anii următori.

READ  Termenii de Referință ai Grupului de Lucru al Ligii pentru Sănătatea Mintală și Sprijinul Psihosocial în România - România

Economisit de sectorul IT și de banii publici

Clara Volintiru, profesor asociat la Academia de Studii Economice din București, atribuie revenirea rapidă la creștere puterii sectorului IT al țării, care în 2018 a reprezentat 6% din PIB.

„Sectorul IT și serviciile cu valoare adăugată din serviciile de consultanță au crescut în timpul pandemiei, iar contribuția lor la PIB-ul României a generat această creștere economică”, a declarat Volintiru pentru BIRN.

În plus, a menționat economistul, sectorul public a injectat sume mari de bani pe piață.

Pe de o parte, acest lucru a fost realizat sub forma unor planuri de compensare guvernamentale pentru a sprijini întreprinderile afectate de executarea silită și lucrătorii lor.

Dar a fost vorba și de fondurile europene pe care România nu le-a absorbit din cauza lipsei de capacitate de a propune proiecte eligibile și care au fost redirecționate către întreprinderile mici și mijlocii.

Volintiru a făcut, de asemenea, aluzie la numărul mare de afaceri locale, în principal în servicii de ospitalitate și curierat, care au prosperat în timpul pandemiei din cauza exploziei comenzilor online.

Nu în ultimul rând, agricultura, a cărei pondere în economia românească este mai mare decât în ​​majoritatea economiilor UE, nu a fost afectată de criză.

O altă criză

Pentru a explica buna performanță economică a României de la începutul pandemiei, economistul Bogdan Glavan subliniază însăși natura crizei. Spre deosebire de majoritatea celorlalte accidente, depresia COVID-19 nu a fost cauzată de dezechilibre în sistem, ci de restricții impuse de guvern.

„Până când au fost ridicate restricțiile, economia a revenit în formă de V, nu doar în România”, a declarat Glavan, profesor la Universitatea Româno-Americană din București, pentru BIRN.

READ  România sărbătorește prima Zi Națională a Supraviețuitorilor de Cancer pe 5 iunie

Faptul că majoritatea oamenilor au continuat să primească bani de la stat, chiar dacă activitățile lor au fost întrerupte de blocare sau restricții ulterioare, a însemnat că redeschiderea treptată a economiei i-a găsit pe oameni cu bani. Acest lucru a permis o reactivare rapidă a consumului care alimentează creșterea.

„Întrebarea care rămâne este dacă această creștere economică va continua sau dacă este pur și simplu consecința unei reveniri după închiderea blocajului”, a spus Glavan.

Potrivit acestuia, perspectivele României de creștere susținută sunt întărite de cei aproape 30 de miliarde de euro la care va avea acces grație planului de reziliență și redresare al Comisiei Europene și fondurilor UE puse la dispoziție în perioada 2021-2027.

„Doar absorbind acești bani, am adăuga mai mult de un punct procentual creșterii economice a României”, a remarcat Glavan.

Provocarea reducerii deficitului

Dar această oportunitate de aur vine cu o provocare: reducerea deficitului public sub pragul de 3% convenit de țările UE. După ani de cheltuieli fastuoase ale guvernelor populiste de stânga, pe care coaliția de centru-dreaptă de acum s-a angajat să le pună capăt, România a încheiat 2019 cu un deficit de 4,6%.

Scăderea veniturilor cauzată de blocarea de două luni instituită în mai 2020, împreună cu decizia de amânare a impozitelor și creșterea cheltuielilor pentru a compensa lucrătorii și întreprinderile afectate de restricții, au determinat România să închidă anul 2020 cu un deficit istoric ridicat. cu 9,8 la sută.

Premierul Florin Citu își propune să încheie 2021 cu un deficit de 7%, „dar problema este că de la 7% trebuie să coboare la 3%”, a reamintit profesorul Glavan.

READ  SNC-Lavalin avansează proiectul de reamenajare nucleară din România prin câștigarea unui contract de 64 de milioane de dolari

Potrivit acestuia, România nu își poate permite o creștere a impozitelor care ar dăuna atractivității țării pentru investitori. „Deficitul va scădea doar dacă impozitele sunt colectate mai eficient”, a spus el.

Accesul la fonduri de stimulare este o oportunitate de aur

Adaptabilitatea arătată de sectoare importante ale economiei românești, precum IT și ospitalitate, este un semn de optimism. Mai mult, perspectivele de a avea acces la cele 29 de miliarde de dolari ale planului de stimulare al Comisiei Europene plasează România într-un „context favorabil fără precedent”, a declarat el.

„În aceste condiții, mă aștept ca România să continue să aibă una dintre cele mai mari rate de creștere economică din Europa, în conformitate cu previziunile optimiste ale premierului Citu pentru economia românească”.

Dar odată cu afluxul de bani din UE vine o presiune reînnoită pentru a pune în ordine cărțile și a menține angajamentul guvernului de centru-dreaptă de a impune reduceri bugetare fără a sacrifica creșterea economică, fostul guvern de stânga a alimentat-o ​​stimulând consumul cu creșteri ale salariilor și pensii.

Criza COVID-19 a făcut imposibilă echilibrarea cărților. Dar când aceste circumstanțe atenuante dispar, Citu nu va avea nicio scuză pentru a continua să cheltuiască.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *