Fitch ridică perspectiva României la stabilă, confirmă ratingurile la BBB-

27 martie (SeeNews) – Fitch Ratings a anunțat că a revizuit perspectiva României de la negativă la stabilă și a afirmat ratingurile de nerambursare ale emitenților în monedă locală (IDR) la „BBB-”.

Schimbarea perspectivelor se datorează stabilizării datoriei publice a țării, consolidării fiscale treptate, reducerii riscurilor de declin și stabilității politice mai mari, a declarat Fitch într-un comunicat vineri.

Evaluarea „BBB-” a României este susținută de apartenența la UE și de fluxurile de capital din UE care susțin convergența veniturilor, stabilitatea externă și macrostabilitatea.

Acestea sunt compensate de deficite bugetare și de cont curent mai mari decât similarii lor, un istoric slab de consolidare fiscală, rigidități fiscale ridicate și o poziție destul de ridicată a debitorilor externi neți, a adăugat Fitch.

Perspectivele stabile ale Fitch reflectă finanțe externe relativ rezistente – ISD stabile, fluxuri puternice de fonduri europene și acces larg pe piață, cu rezerve internaționale în creștere cu 10,1 miliarde EUR (10,8 miliarde USD) în ultimele 12 luni pentru a ajunge la 57,7 miliarde EUR în februarie 2023, a declarat agenția globală de rating.

Stabilitatea se reflectă și în fundamentele de credit ale României, care au fost relativ rezistente la șocurile de la războiul din Ucraina și criza care a urmat în Europa. PIB-ul țării a crescut cu 4,5% în 2022, cu aproape 7% mai mult decât vârful de dinainte de pandemie, una dintre cele mai bune performanțe dintre membrii UE.

În octombrie, Fitch a confirmat România la ‘BBB-‘, cu o perspectivă negativă.

Fitch a mai spus în declarație:

„Stabilizarea datoriei publice: Datoria publică/PIB s-a stabilizat la aproape 49% din PIB în 2021-2022 și ne așteptăm să rămână în general stabilă pe termen mediu în scenariul nostru de referință, sub valoarea mediană actuală „BBB” de 56% creștere nominală. în economie, datorată parțial redresării economice și parțial deflatorului ridicat al PIB, iar reformele din ultimii ani care au atenuat rigiditățile fiscale și au îmbunătățit capacitatea de colectare a veniturilor vor compensa deficitele bugetare relativ mari.

Consolidare fiscală treptată: deficitul fiscal în 2022 este estimat la aproximativ 6,3% din PIB. Proiecțiile bugetare ale Fitch sunt doar marginal mai mari decât proiecțiile oficiale, cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB în 2023 și 4,0% în 2024. Ne așteptăm ca reducerea deficitului bugetar să vină din creșterea susținută a veniturilor prin reforme fiscale, în timp ce cheltuielile-pentru -Rata PIB rămâne în mare parte stabilă.

Stabilitate politică mai mare: Marea coaliție a trei partide de guvernământ (Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și Alianța Democrată a Maghiarilor din România), care s-a format în noiembrie 2021, a făcut progrese în planurile sale de consolidare fiscală și reformă economică și avem oarecum o mai mare încredere că stabilitatea politică relativă va continua. Acest lucru contrastează cu anii precedenți de guverne de scurtă durată și concurență semnificativă între partidele majore, adesea cu consecințe negative pentru finanțele publice.

Recuperare rezistentă, în ciuda creșterii mai slabe: un mediu extern slab și venituri reale disponibile mai scăzute declanșate de o inflație ridicată vor încetini temporar creșterea în acest an. Fitch estimează o creștere a PIB-ului de 2,3% în 2023 și 3,0% în 2024, cu mult peste previziunile de creștere a zonei euro de 0,8% și, respectiv, 1,4% și în conformitate cu mediana „BBB”.

Intrările mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din noul cadru financiar multianual (2021-2027) și fondurile pentru redresare și reziliență, vor continua să fie principalii factori de creștere, în principal prin orientarea investițională pe termen mediu. De asemenea, se așteaptă ca fondurile UE să îmbunătățească moderat potențialul de creștere al economiei, estimat de Comisia Europeană la aproximativ 2,5-3%, accelerând recuperarea la nivelul UE.

Inflație ridicată și persistentă: Inflația a crescut foarte puternic în 2022 în România, la fel ca în majoritatea țărilor europene. Inflația medie IAPC în 2022 a fost de 12%. Inflația este de așteptat să scadă în acest an, în principal din cauza efectelor de bază pe termen scurt. Fitch estimează o inflație medie anuală IAPC de 9,3% în 2023 și 5,6% în 2024, încă cu mult peste ținta de inflație de 2,5% și cu riscuri părtinitoare.

Înăsprire monetară, incertitudini politice: Banca Națională a României a înăsprit treptat condițiile monetare pe măsură ce perspectivele inflației s-au deteriorat. Rata de politică monetară a crescut de la 1,25% în septembrie 2021 la 7% în ianuarie 2023. În ciuda ciclului de înăsprire monetară, condițiile monetare nu sunt deosebit de restrictive, ratele reale ale dobânzilor fiind negative de la pandemie.

Ancora fiscală cheie pentru guvern este reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2024 pentru a ieși din procedura de deficit excesiv (PDE) în care România a intrat înainte de pandemie, întrucât regulile fiscale europene încă funcționau pe deplin. Întrucât viitorul regulilor fiscale europene este mai incert în urma suspendării pe mai mulți ani, ne așteptăm ca constrângerea EDP să fie mai puțin obligatorie pentru România.

Dezechilibru extern semnificativ: deficitul de cont curent (CAD) a fost de 26,5 miliarde de euro, sau 9,3% din PIB, comparativ cu 7,2% în 2021 și 4,9% în 2020. Bugetul și CAD ale României sunt ambele semnificativ peste mediana similare, care stau la baza gemenului. problema deficitului. Deteriorarea CAD se datorează unei combinații de factori, inclusiv șocul raportului comercial din sectorul energetic și conținutul ridicat de import al investițiilor. În ciuda CAD ridicat, România nu s-a confruntat cu nicio presiune de finanțare externă, susținută de creșterea semnificativă a rezervelor internaționale. Cursul de schimb a rămas în general stabil față de euro.

Ne așteptăm la o înăsprire a CAD în 2023-24, în concordanță cu o traiectorie de consolidare fiscală și o redresare treptată a exporturilor. Cu toate acestea, România va continua să aibă unul dintre cele mai mari DAC din Europa Centrală și de Est și în categoria „BBB”, reflectând parțial problemele de competitivitate.

Sector bancar solid: sectorul bancar românesc este bine capitalizat (ratia capitalului total de 21,7% la sfârșitul anului 2022), lichid și finanțat prin depozite granulare ale clienților locali (împrumuturi brute/depozite ale clienților de 71% la sfârșitul anului 2022). Sectorul bancar păstrează una dintre cele mai mari expuneri interne la suverană dintre țările din Europa Centrală și de Est, portofoliul de titluri de creanță al sectorului reprezentând 22,4% din activele sale și cuprinzând în mare parte obligațiuni suverane.

Având în vedere creșterile ratei dobânzii de la sfârșitul anului 2021, aceste obligațiuni au reprezentat o sursă de pierderi semnificative nerealizate care s-au acumulat pe parcursul anului 2022. Cu toate acestea, considerăm că riscul ca acestea să fie realizate este modest, având în vedere profilurile de finanțare puternice și granulare ale industriei, nivelurile decente de numerar și rezerve rambursabile și durate moderate ale acestor portofolii.

ESG – Guvernare: România are un scor de materialitate ESG (RS) de ‘5[+]’ atât pentru stabilitate și drepturi politice, cât și pentru statul de drept, calitate instituțională și de reglementare și controlul corupției. Aceste scoruri reflectă ponderea mare pe care o au indicatorii de guvernare a Băncii Mondiale (WBGI) în Modelul nostru de evaluare suverană (SRM) propriu. România are un clasament WBGI moderat la 59,1 percentile, reflectând un record recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat de drepturi de a participa la procesul politic, capacitate instituțională moderată, un stat de drept consacrat și un nivel moderat de corupție.

SENSIBILITĂȚI DE Evaluare
Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune de rating negativ/degradare:

– Fiscal: creșterea traiectoriei datoriei publice/PIB pe termen mediu, de exemplu din cauza unei deteriorări a poziției fiscale și/sau a unui șoc macroeconomic.

– Externe: deteriorarea semnificativă a rezervelor de lichiditate externe, de exemplu, din cauza unui CAD încă ridicat și/sau a unei reduceri a intrărilor de capital.

Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune/îmbunătățire pozitivă a ratingului:

– Fiscal: Creșterea încrederii într-o scădere fermă a datoriei publice/PIB pe termen mediu, determinată, de exemplu, de o reducere susținută a deficitului bugetar

– Extern: Reducerea riscurilor de finanțare externă, de exemplu, dintr-o îmbunătățire structurală a poziției contului curent care duce la o reducere a datoriei externe și/sau la îmbunătățirea rezervelor externe.

($=0,930453 euro)