Închiderea decalajului de competențe al României pentru a ține pasul cu schimbarea pieței muncii

Având în vedere ritmul rapid de transformare și perturbare a economiilor globale induse de dezvoltarea tehnologică, România trebuie să investească în abilitățile și modelele de instruire adecvate pentru a ține pasul cu schimbarea rapidă a tehnologiei și a piețelor. Țările de la frontiera economică sunt orientate spre viitor, au economii puternice, sunt deschise investițiilor și tehnologiei și au o forță de muncă competitivă și bine adaptată. Într-una blogul anterior, am explorat amploarea acestui decalaj de competențe.

Pandemia COVID-19 a făcut mai urgentă investiția în abilitățile potrivite. Blocarea a lăsat mii de muncitori șomeri și a forțat școlile și universitățile să închidă, sporind urgența unor strategii masive de modernizare și recalificare care sunt aliniate în mod corespunzător nevoilor în schimbare ale pieței muncii. Un sistem flexibil al forței de muncă care acceptă tehnologia și încurajează participarea angajatorilor va fi mai important ca niciodată.

Abilitățile și cunoștințele, componente cheie ale capitalului uman, sunt fundamentale pentru creșterea economică pe termen lung. Acestea permit oamenilor să-și realizeze potențialul de membri productivi ai societății, deoarece a devenit din ce în ce mai important să-i acumulăm în continuare pe tot parcursul vieții. Statisticile de creștere ale României din ultimele două decenii arată că contribuția capitalului uman la creșterea economică a fost marginală comparativ cu cea a stocului său de capital fizic și este în scădere. A scăzut de la o medie anuală de 4% între 1999 și 2008 la doar 1% între 2009 și 2018. Între timp, contribuția stocului de capital fizic a rămas aproape de 40%. Recent Raport CEM2.0 România a constatat că îmbunătățirile în cadrul întreprinderilor individuale au contribuit puțin sau negativ la creșterea globală a productivității, sugerând că este posibil să se îmbunătățească capacitățile firmelor, inclusiv capacitățile manageriale și abilitățile angajaților. Deficitul de competențe și nepotrivirea abilităților însoțitoare, ambele prezente în România, duc la o posibilă pierdere a productivității, mai ales atunci când angajatorii sunt obligați să plaseze lucrători cu calificare scăzută în posturi calificate și au un impact negativ asupra creșterii economice.

READ  FNE la TIFF 2020: Zilele României: Acasă, Casa mea

Care sunt cauzele care stau la baza decalajului de competențe al României?

Câțiva factori contribuie la deficitul de competențe al României, inclusiv deficiențe instituționale în sistemul de învățământ, tiparele de emigrare și participarea redusă la învățarea pe tot parcursul vieții, în special în cadrul companiilor, toate acestea ducând la un număr insuficient de lucrători cu înaltă calificare (a se vedea Figura 1) pentru a susține ritmul de creștere.

Evaluarea sistemului de învățământ românesc sugerează că abordările pedagogice actuale nu dezvoltă abilități complexe și superioare (vezi 2017 OECD Review of Assessment and Assessment in Education). Angajatorii români critică relevanța sistemului de învățământ din mai multe motive. Potrivit unui sondaj al Grupului Băncii Mondiale din 2017, programa pentru învățământul secundar și terțiar era prea teoretică, subliniind mai degrabă concepte abstracte decât aplicații practice. Angajatorii au descris metodele de predare ca fiind învechite și foarte tradiționale, accentuând memorarea mai degrabă decât aplicarea. Ei au caracterizat, de asemenea, sistemul de învățământ, atât la nivel preuniversitar, cât și la nivel universitar, ca fiind foarte rezistent la schimbare. Un alt decalaj este subfinanțarea. Cu doar 2,8% din PIB în 2017, cheltuielile cu educația României sunt cele mai scăzute din Uniunea Europeană, cu mai puțin de 2% din PIB pentru învățământul pre-terțiar, care este mai puțin de jumătate din media UE-28.

Emigrația lucrătorilor cu înaltă calificare agravează decalajul de competențe. În primul deceniu al anilor 2000, România a înregistrat cea mai mare creștere a imigrației cu înaltă calificare în țările G-20 (ajungând la aproximativ 492.000 de persoane în 2010-11). Ponderea persoanelor cu studii superioare printre toți emigranții a fost, de asemenea, ridicată, cu 23% în 2010, ultimul an pentru care sunt disponibile date (Banca Mondială 2018: diagnostic sistematic de țară al României).

READ  Ministrul român demisionează după ce a susținut că și-a falsificat diplomele | România

Participarea adulților la învățarea pe tot parcursul vieții, cu 1,1% în 2017, este cea mai scăzută din UE, reflectând o deconectare între angajatori, lucrători și furnizorii de educație și formare, dar și o ofertă limitată de formare profesională continuă (CPD). Majoritatea companiilor (73%) din România nu oferă FPC, care este modul tradițional în care angajatorii răspund la lipsa de competențe. Pentru firmele care oferă instruire, intrarea este corelată cu nivelul de educație, unde angajații cu niveluri de educație mai mici au mai puține șanse de a participa la formarea la locul de muncă (Raport CEM2.0 România).

Figura 1. Datorită deficitului de competențe, ratele locurilor de muncă vacante în România continuă să crească, în special pentru lucrătorii cu înaltă calificare

Închiderea decalajului de competențe

Pe măsură ce se desfășoară a patra revoluție industrială și efectele pandemiei COVID-19 sunt susceptibile de a accelera automatizarea și economia digitală, este esențial să se investească în abilitățile corecte ale forței de muncă. Și modelele de instruire potrivite pentru a ține pasul cu schimbarea rapidă a tehnologiei și a piețelor .

  • Deși strategiile educaționale cheie sunt în vigoare, implementarea lor a fost lentă. România trebuie să accelereze implementarea acestor reforme (primară, secundară și tehnică și vocațională) [TVET]), precum și finanțarea adecvată pentru a remedia lacunele instituționale din sistemul de învățământ.
  • Pentru a crește participarea la învățarea pe tot parcursul vieții, este necesară o schimbare de paradigmă pentru a introduce noi modele și abordări. Deoarece formarea la locul de muncă nu este suficientă pentru a umple golurile de competențe, alte platforme, cum ar fi parteneriatele public-privat sau cadrele de formare de precizie (descrise mai detaliat în CEM2.0 raport) ar putea ajuta la corectarea eșecurilor pieței. De asemenea, este necesar să se stabilească mecanisme structurate pentru a coordona eforturile între toți actorii cheie.
  • Un mediu politic îmbunătățit, o societate bazată pe meritocrație și recunoașterea deplină a calificărilor românilor care locuiesc în străinătate (vezi Note de migrare CPC) ar putea contribui la reducerea exodului de creiere și la promovarea revenirii migranților români calificați pentru a controla sângerarea capitalului uman român.
READ  Contravânzările Bosch România cresc cu 10% în 2021, pentru a angaja 400 până la sfârșitul anului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *