Inflația, creșterea industriei și întâlnirile băncii centrale
Săptămâna aceasta, cifrele inflației pentru decembrie vor fi în centrul preocupărilor în țările din Europa Centrală și de Est. Polonia a lansat deja estimarea rapidă a inflației din decembrie și a fost o surpriză majoră în scădere, cu o rată lunară de modificare de 0,2% și un impuls anual de 16,6%. În ceea ce privește celelalte țări din regiune, ne așteptăm la o stabilizare sau o scădere ușoară a inflației peste tot, cu excepția Ungariei. În Ungaria, observăm că rata inflației urcă la 26% de la an la an, deoarece plafonul la prețurile combustibililor a fost ridicat. Pe lângă cifrele de inflație, băncile centrale se vor întâlni în România și Serbia. Se așteaptă ca Banca Națională a României să își mențină rata cheie neschimbată la 6,75%, în timp ce în Serbia, pe de altă parte, ne așteptăm ca rata cheie să fie ridicată la 5,5% la următoarea întâlnire. Pe lângă cifrele privind inflația și ședințele băncii centrale, creșterea producției industriale din noiembrie va fi lansată în mai multe țări din Europa Centrală și de Est și ne așteptăm la o performanță destul de slabă, reflectând încetinirea economică.
Schimbări pe piața valutară
Unele dintre monedele ECE au început anul 2023 cu o notă ridicată, forintul maghiar câștigând aproape 2%, iar coroana cehă cu 0,5%. Leul românesc a rămas stabil, în timp ce zlotul polonez, singura monedă din regiune, s-a slăbit ușor. Mișcarea simultană a majorității monedelor din ECE sugerează că factorii globali sunt în joc, reluând procesul verbal de după reuniunea FOMC. Săptămâna aceasta, reuniunile băncii centrale din România și Serbia sunt evenimentele cheie de urmărit la nivel local. În România, linia noastră de referință este stabilitatea ratelor, dar recunoaștem că aceasta va fi o chemare strânsă, având în vedere ultimele cifre ale inflației, dar o creștere de 25 de puncte de bază ar aduce puține beneficii și ar fi oarecum împotriva relaxării recente de facto a condițiilor monetare. Mai mult, celelalte bănci centrale din regiune au încheiat cu majorări ale ratelor dobânzilor. Mai recent, banca centrală poloneză și-a menținut rata cheie neschimbată la ședința din ianuarie, în ciuda amprentelor inflaționiste ridicate. În Serbia, se așteaptă o nouă înăsprire monetară.
Evoluția pieței obligațiunilor
Randamentele pe termen lung sunt în scădere de la începutul anului, reflectând evoluția principalelor piețe în contextul ratelor inflației în zona euro surprinzător de mai scăzută în decembrie. Capătul lung al curbei maghiare a scăzut cu 130 pb, cel polonez cu 70 pb, în timp ce randamentele cehe și românești pe 10 ani au scăzut cu aproximativ 50 pb de la începutul anului. Pe plan local, informațiile relevante pentru piața de obligațiuni au venit din România, care a revizuit în sus nevoile brute de finanțare pentru 2023, în ciuda scăderii așteptate a deficitului bugetar la 4,4%. De asemenea, România și-a anunțat intenția de a se împrumuta până la 4 miliarde de dolari pe piața internațională de obligațiuni. În plus, Ungaria plănuiește să crească ponderea datoriei în valută la 30% și să scurteze scadența. Ungaria a intrat deja pe piața internațională de obligațiuni și a emis 4,25 miliarde USD în valută obligatii. La începutul anului, Ungaria s-a confruntat cu o cerere destul de puternică de obligațiuni guvernamentale, ofertele de obligațiuni în dolari ridicându-se la peste 12 miliarde de dolari, în timp ce licitațiile de obligațiuni din 2032 au avut o rată licitație-acoperire de 3,64. Polonia a anunțat că a prefinanțat deja 40% din nevoile de împrumut din acest an. Cu toate acestea, această cifră exclude nevoile de împrumut ale fondurilor BGK (84 miliarde PLN în plus față de nevoile de împrumut de 261 miliarde PLN prevăzute în bugetul central).