Jurnaliștii români cheamă la acțiune după ce au fost amenințați și intimidați – POLITICO

Doi jurnaliști români de seamă spun că s-au confruntat cu amenințări și intimidări pentru că au publicat articole care criticau personalități publice puternice, ridicând spectrul noilor preocupări privind statul de drept în țară.

Emilia Şercan, o jurnalistă de investigaţie care a scris pe larg despre acuzaţiile de plagiat academic din partea unor înalţi oficiali, a declarat pentru POLITICO că în septembrie anul trecut, în timp ce investiga acuzaţiile conform cărora premierul Nicolae Ciucă ar fi a plagiat o mare parte a tezei sale de doctoratfotografii furate de pe unul dintre computerele ei au apărut pe site-uri pentru adulți străine, în ceea ce ea a numit „o încercare clară de a mă intimida”.

Şercan, care este şi lector de jurnalism la Universitatea din Bucureşti, a declarat că după ce ancheta ei a fost publicată în ianuarie, a primit pe telefonul mobil un mesaj de ameninţare cu referire la aceste imagini. Ea a captat mesajul de pe ecran și l-a transmis poliției locale ca parte a unei plângeri penale. Dar apoi mesajul ei către poliție s-a scurs pe net, ceea ce Şercan spune că a făcut-o să bănuiască că persoane din interiorul instituției au făcut parte din încercarea de a o defăima.

Ulterior, ea a depus o plângere separată, dar Şercan a spus că a simţit că poliţia nu o ia în serios, mai ales pe cei ai căror şefi au făcut obiectul investigaţiilor ei de-a lungul anilor.

Ministerul de Interne spus ca răspuns, într-o declarație publică, că a condamnat încercările de intimidare a jurnaliștilor și că a fost „încrezător că instituțiile responsabile cu investigarea cauzelor penale vor clarifica” plângerea jurnalistului.

Şercan a făcut public contul său săptămâna trecută, pocnind ceea ce ea a numit o campanie în „stil kompromat” împotriva ei care a scos la iveală complicitatea poliției.

Ea a declarat pentru POLITICO că Uniunea Europeană ar trebui „să monitorizeze îndeaproape funcționarea instituțiilor care ar trebui să asigure protecția cetățenilor și modul în care guvernul român garantează sau nu garantează libertatea de exprimare”.

Comisia Europeană are păzit România pentru corupție, reforma judiciară și crima organizată de la aderarea la UE în 2007 și cea mai recentă decizie executivă a UE raport despre statul de drept vara trecută a salutat eforturile de reformă ale Bucureștiului din ultimii ani.

Cristian Pantazi, redactor-șef al site-ului român de știri G4media.ro, a declarat că a fost agresat recent după ce a postat un articol criticând teoriile conspirației răspândite pe rețelele sociale despre invazia rusă a Ucrainei de către un profesor la academia militară de stat a țării.

Pantazi a spus că a dat timp universității să răspundă acuzațiilor înainte de a le publica, așa cum este de obicei, însă soția lui Pantazi a fost contactată ulterior de un angajat al instituției care a îndemnat-o să-și împiedice soțul să publice articolul. Pantazi a publicat un alt articol în care detaliază amenințările angajatului academiei.

„Tentativa de intimidare a unui reprezentant al unei instituții militare este extrem de gravă, mai ales atunci când vizează familia unui jurnalist. Este un simptom al impunității de care aceste cadre militare cred că se bucură pentru că, în cazuri similare, au scăpat fără consecințe”, a spus Pantazi.

Ca răspuns la raportul lui Pantazi despre profesor, academia militară a spus că postările angajaților săi pe rețelele sociale sunt responsabilitatea lor individuală. Angajatul academiei și-a cerut scuze și a spus că intenția sa nu este de a amenința soția jurnalistului.

ONG-urile, inclusiv ActiveWatch și Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, au rostit în apărare atât Pantazi cât şi Şercan. Consiliul Europei a publicat a afirmație pe site-ul ei în care se detaliază ce i s-a întâmplat lui Şercan, susţinând că este „victimă a [a] campanie de denigrare.

Premierul Ciucă a declarat presei locale, prin intermediul unui purtător de cuvânt, că a negat că și-a plagiat activitatea academică și a cerut o anchetă promptă asupra informațiilor de intimidare a jurnaliștilor.

Într-o declarație pentru POLITICO, Ciucă și-a evidențiat experiența trecută ca militar, luptând pentru ca „cetățenii români să aibă dreptul de a spune ceea ce gândesc, într-o țară democratică… Nu există democrație fără libertatea presei”.

Ciucă a adăugat: „Sunt revoltat de aceste cazuri și am cerut o anchetă promptă și completă, pentru a găsi și pedepsi în condițiile legii pe cei responsabili. [for] amenintarea sau atacarea jurnalistilor. Mass-media intimidantă și hărțuitoare nu sunt acceptate în lumea civilizată. Nu numai că nu tolerez acest lucru, dar voi fi mereu de partea care susține și protejează presa, cu toate instrumentele legale.

Şercan a spus că premierul ar trebui să reacţioneze cu mai multă forţă şi a susţinut că a nu pune mai multă presiune asupra forţelor de ordine pentru a investiga în mod corespunzător l-ar face, cel puţin indirect, un „complice”.

„Timpul care a trecut deja le-a oferit celor implicați ocazia de a-și acoperi urmele”, a spus ea. „Este necesar un mesaj politic puternic din partea liderilor”.

Şercan şi-a exprimat îngrijorarea că cazul său ar putea deja să-i facă pe alţi jurnalişti de investigaţie din ţară să se gândească de două ori la abordarea unor subiecte sensibile.

„Presa din România, inclusiv din cauza acestui caz, este descurajată să-și facă treaba”, a spus ea. „Cred că alți jurnaliști au interpretat acest caz ca și cum și lor li s-ar putea întâmpla un lucru similar”.

Acest articol a fost actualizat cu o declarație a premierului Nicolae Ciucă către POLITICO.