Maria Ressa din Filipine achitată de evaziune fiscală | Știri despre libertatea presei
Curtea de apel fiscală o scutește pe jurnalistă și laureată a premiului Nobel de patru acuzații de evaziune fiscală, care ar fi putut-o duce la închisoare timp de zeci de ani.
Laureata filipineză a premiului Nobel Maria Ressa și media online Rappler au fost achitați de evaziune fiscală.
Decizia de miercuri a unei curți de apel i-a dat Ressa o victorie într-un caz pe care l-a descris ca parte a unui model de hărțuire. Dacă ar fi fost găsită vinovată, ar fi fost condamnată la 34 de ani de închisoare.
Ressa, care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace împreună cu jurnalistul rus Dmitri Muratov în 2021, conduce Rappler, care și-a câștigat o reputație pentru raportarea și analiza aprofundată a fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte.
„Astăzi, faptele prevalează. Adevărul învinge. Dreptatea prevalează”, a spus o emoționată Ressa după decizia de miercuri.
„Aceste acuzații, după cum știți, au fost motivate politic, au fost un abuz de putere nerușinat și au avut ca scop împiedicarea jurnaliștilor să-și facă treaba”, a spus ea reporterilor.
„Aceste cazuri sunt acolo unde piețele de capital, unde statul de drept, unde libertatea presei se întâlnesc. Prin urmare, această achitare nu îl privește doar pe Rappler. Aceasta este pentru fiecare filipinez care a fost acuzat pe nedrept.
Cazul de evaziune fiscală a provenit din acuzațiile agenției de stat pe care Rappler le-a omis din declarațiile fiscale veniturile dintr-o vânzare în 2015 a certificatelor de depozit către investitori străini. Aceasta a devenit mai târziu baza autorității de reglementare a valorilor mobiliare pentru revocarea licenței mass-media.
Rappler rămâne operațional și se luptă cu ordinul Comisiei de Valori Mobiliare de a-l închide.
Ressa, în vârstă de 59 de ani, se confruntă în continuare cu alte trei dosare penale, inclusiv o condamnare pentru defăimare cibernetică, aflată în prezent în apel, pentru care riscă aproape șapte ani de închisoare.
Amnesty International a salutat decizia de miercuri și a cerut autorităților să renunțe la cazurile rămase. Grupul pentru drepturile omului a spus că președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr ar trebui, de asemenea, să revizuiască legile în temeiul cărora a fost acuzată sub predecesorul său Rodrigo Duterte.
„Dispoziția privind defăimarea cibernetică din Legea privind prevenirea criminalității cibernetice continuă să fie abuzată și utilizată abuziv de autorități pentru a intimida jurnaliştii și hărţui apărătorii drepturilor omului care spun adevărul puterii”, a declarat Butch Olano, directorul secţiei din Filipine a Amnesty International, într-un comunicat de presă. „Această practică amenință dreptul la libertatea de exprimare și a presei și întărește și mai mult impunitatea în cadrul guvernului”.
Marcos Jr a declarat în septembrie că nu se va amesteca în afacerile lui Ressa, invocând separarea puterilor între ramurile executive și judiciare ale guvernului.
Filipine este unul dintre cele mai periculoase locuri din Asia pentru jurnalişti. S-a clasat pe locul 147 din 180 de țări în Indexul mondial al libertății presei din 2022.
Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor o plasează pe locul șaptea în lume în Indicele său de impunitate din 2021, care urmărește decesele membrilor presei ai căror ucigași sunt eliberați.