Pandemia de COVID-19 a afectat psihologic lucrătorii de terapie intensivă din România

Lecția COVID-19[feminine] Pandemia a avut consecințe mentale pentru mulți oameni care lucrează în medicină, în special pentru cei care lucrează în unitățile de terapie intensivă (ICU).

O echipă, condusă de Alexandra Elena Lazăr, Departamentul de Anestezie și Terapie Intensivă, Universitatea de Medicină, Farmacologie, Știință și Tehnologie George Emil Palade, a examinat starea psihologică a personalului de terapie intensivă din România.

Pandemia

Pandemia de COVID-19 a ridicat nevoia de personal specializat de terapie intensivă.

O problemă potențială, care a fost agravată de stresul pandemiei, este că România are un număr relativ scăzut de medici pe cap de locuitor, ceea ce ar putea declanșa efecte psihologice asupra personalului epuizat. În țara est-europeană sunt în jur de 66.000 de medici, cu 152.686 de persoane care lucrează în sistemul medical ca personal auxiliar. Acest lucru echivalează cu doar 3 medici la 1000 de locuitori în România, mult mai puțin decât în ​​alte țări europene comparabile.

„Se poate înțelege că personalul medical din România poartă o povară suplimentară din cauza lipsei de personal”, au scris autorii. „Nu există nicio îndoială că acest volum de muncă este o sursă majoră de stres, anxietate și epuizare. În plus, pandemia a provocat daune grave furnizorilor de asistență medicală. »

Riscul

De asemenea, a existat un risc crescut, asociat cu impactul psihologic, al contractării COVID-19 pentru personalul medical, cel puțin o estimare fiind de 33.968 de personal din sistemul sanitar românesc infectat cu virusul până în mai 2021.

„Nivelurile de stres pentru îngrijirea critică au crescut în timpul pandemiei, iar lucrătorii din domeniul sănătății au fost expuși la depresie, stigmatizare, frică sau epuizare”, au scris autorii. „Această suferință a fost mai întâi rezultatul bolii necunoscute cu care se luptau și apoi al lipsei unui remediu cunoscut la începutul pandemiei”.

În studiu, anchetatorii au analizat nivelurile de anxietate ale personalului de terapie intensivă. De asemenea, identificând nivelul tulburării de stres post-traumatic (PTSD) și al anxietății în diferite grupuri pentru a identifica personalul cel mai afectat psihologic.

Studiul a inclus respondenți adulți de la Spitalul Clinic Județean de Urgență de Terapie Intensivă Târgu Mureș.

Anchetatorii au folosit teste de evaluare din Inventarul de anxietate de stat și din Testul de stres post-traumatic pentru cei 87 de angajați adulți înscriși.

Din acest grup, a existat o rată de răspuns de 69%.

Cuantificați riscul

Anchetatorii au împărțit respondenții în 3 grupe: medici, asistente și personal auxiliar.

Fiecare grup a observat simptome de anxietate moderată, iar anxietatea legată de COVID-19 a fost strâns corelată cu vârsta și anii de muncă pentru toate cele 3 grupuri.

A existat, de asemenea, o creștere a scorurilor PTSD găsite în rândul medicilor și asistentelor care au răspuns.

„Tot personalul de terapie intensivă care a tratat pacienții cu COVID-19 a avut simptome ușoare de anxietate și tulburare de stres post-traumatic”, au scris autorii. „Anii de experiență în terapie intensivă au avut un impact pozitiv asupra simptomelor de anxietate”.

Studiul, „Investigarea tulburării de anxietate și stres post-traumatic în rândul personalului de terapie intensivă în timpul pandemiei de COVID-19 într-o țară cu resurse medicale insuficientea fost publicat online în Sănătate.