Politica de coeziune, mai multe locuri de muncă și creștere economică în 2021-2027 / Europa / Domenii / Pagina de pornire
La începutul lunii mai, Comisia a publicat un document de lucru privind impactul potențial al fondurilor de coeziune în statele membre în cursul actualei perioade financiare de șapte ani. Care sunt perspectivele economice pentru țările din sud-estul Europei?
1,3 milioane de locuri de muncă suplimentare și o creștere a PIB-ului UE de 0,5% până în 2029 – acestea sunt estimările Comisiei cu privire la impactul substanțial pe care politica de coeziune îl va avea asupra dezvoltării regiunilor Europei. În perioada de șapte ani 2021-2027, 379 de programe vor folosi cele 378 de miliarde EUR alocate politicii de coeziune, contribuind la crearea unei Uniuni mai competitive, sociale și mai favorabile incluziunii. Valoarea totală a investițiilor se ridică la 545 de miliarde de euro dacă se iau în considerare și contribuțiile statelor membre. Dintre diferitele categorii de beneficiari, aproape 850.000 de afaceri vor fi sprijinite, 723.000 de locuințe își vor vedea performanța energetică îmbunătățită și accesul la apă potabilă va fi acordat pentru 16,4 milioane de oameni.
După capacitatea demonstrată de adaptare la provocarea pandemiei din ultimii trei ani, Politica de Coeziune revine la obiectivul său prioritar de a contrasta disparitățile socio-economice dintre diferitele regiuni ale UE, preconizand o redresare economică semnificativă în beneficiul cetățenilor. Miezul agendei de coeziune este implementarea tranziției ecologice și digitale, în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050. În plus, considerații importante decurg din contrastul dintre tendințele demografice negative actuale și consecințele rezultate în ceea ce privește angajabilitatea, formarea și accesul la serviciile publice.
Un impuls financiar semnificativ este rezervat regiunilor mai puțin dezvoltate și statelor membre ale UE, care își vor consolida rezistența și capacitatea de a face față șocurilor externe, având în vedere experiența recentă a pandemiei și a războiului din Ucraina. Intensitatea resurselor direcționate către regiuni pe locuitor Un PIB sub 75% din media UE este de aproximativ 207 EUR pe cap de locuitor în medie pe o bază anuală, în timp ce pentru regiunile mai dezvoltate această cifră este de 21 EUR.
Perspectivele țărilor din sud-estul Europei
Investițiile în statele membre sunt concentrate pe domenii de politică cheie, în funcție de nevoile lor teritoriale. Potrivit estimărilor Comisiei, regiunea Mării Egee de Nord a Greciei se află în fruntea clasamentului pentru cel mai mare impact potențial al fondurilor de coeziune, apropiindu-se de o creștere de +6% a PIB-ului. Dintre statele membre, Croația conduce cu o creștere de +4% a PIB-ului, urmată de Bulgaria și România cu +3%.
Concentrându-se pe țări individuale, Croația se numără printre principalii beneficiari ai ajutorului substanțial al politicii de coeziune, în valoare de 298 EUR pe cap de locuitor pe o bază anuală. Agenda de conectivitate este unul dintre principalii piloni de investiții ai acestor fonduri, cu aproape 1 miliard de euro alocat dezvoltării durabile a infrastructurii, inclusiv modernizarea a 84 km de linii de cale ferată, ceea ce va duce la o creștere de peste 200.000 de utilizatori pe an.
Bulgaria se remarcă printre țările UE cele mai vulnerabile la impactul climatic, cu o economie consumatoare de energie și o infrastructură sub media europeană. Dintre diferitele investiții, o atenție deosebită a fost acordată rețelei de apă și refacerii ecosistemelor și a biodiversității. Se așteaptă ca peste 1,7 milioane de oameni să beneficieze de un acces îmbunătățit la sursele publice de apă. În plus, vor fi construiți sau îmbunătățiți 167 km de drumuri și aproape 4.000 de clădiri rezidențiale vor beneficia de sprijin pentru eficiența energetică.
În schimb, regiunile românești sunt un exemplu de convergență treptată spre media PIB-ului UE, în urma investițiilor uriașe promovate de fondurile de coeziune în perioada 2014-2020. În timp ce disparitățile regionale persistă, aceste regiuni ajung din urmă, trecând de la 52% din PIB-ul mediu al UE pe locuitor în 2010 la 72% în 2020. Țara a înregistrat o creștere de 7 miliarde EUR a fondurilor alocate de la bugetul UE față de exercițiul financiar precedent și o pondere considerabilă a fost dedicată îmbunătățirii infrastructurii rutiere și durabile. În special, 424 km de căi ferate vor fi (re)construiți ca parte a rețelei de transport transeuropene TEN-T, facilitând astfel integrarea țării în piața unică.
Deși o insulă, Cipru este considerat de Fondul de coeziune o regiune mai puțin dezvoltată, care nu a reușit să realizeze convergența cu restul UE în ultimul deceniu. Disparitățile socio-economice persistente sunt vizibile în ceea ce privește șomajul, nivelul de educație, riscul de sărăcie și excluziunea socială. 222 de milioane EUR din Fondul Social European+ sunt alocate măsurilor de creștere a nivelului general de competențe și de sprijinire a politicilor active de ocupare a forței de muncă.
În cele din urmă, în ceea ce privește Grecia, disparitățile regionale au crescut în ultimul deceniu, toate regiunile fiind sub pragul PIB-ului pe locuitor sub 90% din media UE. Cu excepția a doar 2 regiuni (Attiki și Notio Aigaio), toate celelalte continuă să fie considerate subdezvoltate. Fondurile de coeziune alocate Greciei sunt destinate să abordeze provocările structurale existente, cum ar fi dezvoltarea competențelor pentru a facilita accesul la piața muncii, în special pentru tineri. În total, 6,5 miliarde de euro de finanțare sunt destinate promovării angajării și incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile.
El aduce înapoi
Acest conținut este publicat ca parte a proiectului „Work4Future” cofinanțat de Uniunea Europeană (UE). UE nu este în niciun fel responsabilă pentru informațiile sau opiniile exprimate în cadrul proiectului. Responsabilitatea pentru conținut revine exclusiv OBC Transeuropa. Accesați „Work4Future”