Politica monetară a Pakistanului: SBP menține rata cheie

În ultimul deceniu, România a înregistrat un record remarcabil de creștere economică ridicată, reducere susținută a sărăciei și creșterea veniturilor gospodăriilor. Membru al UE din 2007, creșterea economică a țării a fost una dintre cele mai ridicate din UE în perioada 2010-2020.

La fel ca și restul lumii, România a fost profund afectată de pandemia COVID-19. În 2020, economia s-a contractat cu 3,9%, iar rata șomajului a atins 5,5% în iulie, înainte de a scădea ușor la 5,3% în decembrie. Comerțul și serviciile au scăzut cu 4,7 la sută, în timp ce sectoare precum turismul și ospitalitatea au fost grav afectate. Câștigurile obținute cu greu în reducerea sărăciei au fost temporar inversate, iar inegalitățile economice și sociale au crescut.

Guvernul român a acționat rapid ca răspuns la criză, oferind un stimul fiscal de 4,4% din PIB în 2020 pentru a ajuta la menținerea economiei în mișcare. Activitatea economică a fost, de asemenea, susținută de un sector privat rezistent. Astăzi, economia românească dă semne bune de redresare și se așteaptă să crească cu aproximativ 7% în 2021, făcându-l una dintre puținele economii ale UE care ating niveluri de creștere pre-pandemice. Este foarte promițător.

Cu toate acestea, calea de urmat rămâne foarte incertă și România se confruntă cu mai multe provocări importante.

Pandemia a expus vulnerabilitatea instituțiilor românești la șocuri adverse, a exacerbat presiunile fiscale existente și a lărgit decalajele în domeniile sănătății, educației, ocupării forței de muncă și protecției sociale.

Sărăcia a crescut dramatic în rândul populației în 2020, în special în rândul comunităților vulnerabile, cum ar fi romii, și rămâne ridicată în 2021 datorită triplului impact al pandemiei în curs, a randamentelor agricole scăzute și a scăderii veniturilor.

READ  Peste 60% dintre românii care locuiesc în zonele urbane și-ar putea imagina mutarea la țară - Diplomatul București

Lucrătorii de prima linie, lucrătorii cu calificare scăzută și cei temporari, lucrătorii independenți, femeile, tinerii și întreprinderile mici au fost toți afectați în mod disproporționat de criză, inclusiv pierderea salariilor, a locurilor de muncă și a locurilor de muncă.

De asemenea, pandemia a evidențiat inegalitățile adânc înrădăcinate. Locurile de muncă în sectorul informal și venitul esențial prin remitențe din străinătate au fost sever limitate pentru comunitățile cele mai dependente de acesta, în special pentru romi, cel mai vulnerabil grup din țară.

Cum poate România să facă față acestor provocări și să asigure o recuperare ecologică, rezistentă și incluzivă pentru toți?

Reformele din mai multe domenii cheie pot deschide calea înainte.

În primul rând, politica și administrația fiscală trebuie să facă progrese. Dacă România trebuie să cheltuiască mai mult pe pensii, educație sau sănătate, trebuie să crească colectarea veniturilor. În prezent, România primește sub 27% din PIB din venituri bugetare, care este a doua cea mai mică pondere din UE. Măsurile de creștere a veniturilor și a eficienței ar putea include îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, inclusiv digitalizarea administrării fiscale și eliminarea scutirilor fiscale, de exemplu.

În al doilea rând, prioritățile de cheltuieli publice trebuie ajustate. Cu cea de-a treia cea mai mică cheltuială publică din PIB între țările UE, România are deja spațiu limitat pentru a reduce cheltuielile, dar s-ar putea concentra asupra eficientizării acesteia, în timp ce se confruntă cu presiunile rezultate din masa sa salarială mare din sectorul public. Locurile de muncă publice și salariile, de exemplu, ar beneficia de o revizuire a structurilor salariale și de o legătură între remunerație și performanță.

READ  Revizuirea arată că angajații în domeniul sănătății în timpul pandemiei din România sunt slab pregătiți

În al treilea rând, asigurarea durabilității fondului de pensii al țării este o prioritate ridicată. Deficitul fondului de pensii este în prezent de aproximativ 2% din PIB, care este subvenționat de la bugetul de stat. Prin urmare, fondul ar beneficia de o analiză mai atentă a formulei de indexare a pensiilor, a numărului de ani de contribuție și a rolului pensiilor speciale.

În al patrulea rând, reforma și restructurarea întreprinderilor publice, care joacă un rol important în economia românească. Întreprinderile de stat reprezintă aproximativ 4,5% din ocuparea forței de muncă și sunt dominante în sectoare vitale precum transportul și energia. Măsurile imediate ar putea include îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor și întreprinderilor și analiza atentă a selecției și recompensei funcționarilor și a organismelor neexecutive ale întreprinderilor și întreprinderilor, care trebuie făcute în mod obiectiv pentru a se asigura că managementul acționează în interesul afacerilor.

În cele din urmă, îmbunătățirea protecției sociale trebuie să fie în centrul eforturilor guvernamentale pentru consolidarea eficienței sectorului public și furnizarea de servicii mai bune cetățenilor. O asistență socială mai bine direcționată va fi mai eficientă în atingerea și sprijinirea gospodăriilor și a persoanelor vulnerabile. Investițiile strategice în infrastructură, dezvoltarea competențelor oamenilor și serviciile publice pot contribui, de asemenea, la eliminarea decalajelor mari care există între regiuni.

Nimic din toate acestea nu va fi posibil fără un angajament susținut și resurse dedicate. Din fericire, România va putea accesa fonduri semnificative ale UE datorită acestuia Plan național de recuperare și reziliență, ceea ce va face posibilă investiții mai mari în sectoare mari și importante, cum ar fi transporturile, infrastructura pentru a sprijini o mai mare desfășurare a energiilor regenerabile, educație și îngrijire a sănătății.

READ  Paralelele dintre Legea măsurilor de urgență și dictatură

Realizarea unei recuperări rezistente post-pandemice înseamnă, de asemenea, progrese în domenii critice, cum ar fi tranziția verde și transformarea digitală – noi oportunități majore pentru a genera profituri substanțiale ale investițiilor pentru economia românească.

M-am întors recent de la prima mea călătorie oficială în România, unde m-am întâlnit cu lideri naționali și guvernamentali, reprezentanți ai societății civile, cadre universitare și membri ai comunității locale. Am discutat o gamă largă de subiecte, inclusiv reforme, consolidare fiscală, incluziune socială, energie regenerabilă și gestionarea riscurilor de dezastru. Am fost foarte impresionat de hotărârea lor de a vedea România ieșind și mai puternică din pandemie. Cred că este posibil. În acest scop, am reiterat sprijinul continuu al Băncii Mondiale tuturor românilor pentru un viitor sigur, luminos și prosper.

A apărut pentru prima dată în limba română în Digi24.ro, prin Banca Mondială

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *