Revizuirea evidențiază potențiala „promisiune” a bioticelor care vizează alergii
Rezultatele publicate de „Nutrients” evidențiază legătura din ce în ce mai stabilită dintre microbiom și sistemul imunitar și, prin urmare, rolul vital pe care îl joacă în prevenirea dezvoltării alergiilor.
Acesta observă relația observată dintre disbioza intestinală, afectarea funcției de barieră intestinală și răspunsul imun și bolile alergice, cum ar fi astmul și enterocolita necrozantă, evidențiind punctele țintă potențiale pentru strategiile de intervenție alimentară.
„Relația dintre microbiota intestinală și alergiile alimentare evidențiază potențialul de dezvoltare a unor tratamente noi care vizează microbiota intestinală pentru a îmbunătăți funcția barierei intestinale și pentru a modula răspunsul imunitar la alergenii alimentari”, au concluzionat cercetătorii români.
În ceea ce privește necesitatea unor studii viitoare în acest domeniu, aceștia au adăugat: „Prin aprofundarea cunoștințelor noastre în acest domeniu, putem deschide calea pentru intervenții mai direcționate și mai eficiente care ar putea transforma prevenirea și gestionarea alergiilor la copii.
Sănătatea microbiomului
S-a stabilit că un microbiom uman sănătos este un determinant esențial al sănătății generale. S-a determinat că compoziția este influențată de o serie de factori, inclusiv genotipul, modul de livrare, alăptarea, dieta, utilizarea antibioticelor și factorii de mediu.
Anterior studiia stabilit rolul important al microbiomului în dezvoltarea alergiilor la copii, precum dermatita atopică, alergiile alimentare și astmul. Mai precis, a fost sugeratcă copiii cu alergii pot avea un nivel mai scăzut de biodiversitate în microbiota lor colonică, cu o creștere a FirmicutesȘi Bacteriodaceae.
În urma acesteia, a existat un interes sporit pentru stabilirea strategiilor de prevenire și tratare a acestor alergii la copii. Prezenta revizuire a literaturii și-a propus să reducă decalajul dintre știința disponibilă privind microbiomul alergic, pentru a evalua potențiala eficacitate a metodelor de intervenție dietetică.
Rezultate alergice
Revizuirea evidențiază importanța stabilită a menținerii populațiilor microbiene sănătoase în cadrul microbiomului, pentru a asigura funcționarea regulată a proceselor precum digestia, metabolismul și imunitatea. În consecință, apariția disbiozapoate duce la un răspuns imunitar anormal și, prin urmare, la o boală alergică.
Cercetători Notăimportanţa specifică pe care Bifidobacterii Și Lactobacili Speciile pot fi implicate în menținerea homeostaziei imune, datorită rolului lor în stimularea celulelor T reglatoare, care joacă un rol vital în atenuarea răspunsurilor alergice. In afara de asta, observatScăderea bacteriilor producătoare de acid butiric (BAPB) după nașterea prin cezariană și utilizarea antibioticelor au fost legate de reducerea Tregs.
Prin urmare, cercetătorii emit ipoteza potențialelor beneficii terapeutice ale prebioticelor și probioticelor care conțin astfel de specii pentru copiii alergici, precum și postbioticelor bogate în acid butiric.
Raportul notează, de asemenea, că producția de citokine inflamatorii, cum ar fi interleukina-4 (IL-4) și interleukina-5 (IL-5), joacă un rol critic în producerea unui răspuns alergic. Revizuirea notează că dovezievidențiind capacitatea probioticelor de a crește producția de tipuri antiinflamatorii (IL-10, TGF-β)
Microbiomul și alergiile explicate
Cercetătorii explică: „Există multe mecanisme potențiale implicate în relația dintre microbiotă și alergii; una dintre ele este modularea sistemului imunitar în care microbiota intestinală poate modula sistemul imunitar prin inducerea celulelor T reglatoare (Tregs) și promovarea producției de citokine antiinflamatorii precum IL-10.
„Tregs ajută la menținerea toleranței imune la antigenele inofensive, cum ar fi proteinele alimentare. La persoanele cu un microbiom intestinal perturbat, producția redusă de Treg și citokine antiinflamatoare poate duce la pierderea toleranței imune și la dezvoltarea alergiilor alimentare.
Raportul pune în lumină un alt mecanism potențial care leagă prevalența alergiei de microbiom, prin care apariția disbiozei poate contribui la o barieră intestinală compromisă; un eveniment care poate permite alergenilor alimentari să traverseze epiteliul intestinal pentru a declanșa un răspuns imun.
În timp ce dovezile adunate sugerează o legătură puternică între microbiom, imunitate și boală, cercetătorii subliniază necesitatea unor noi RCT pentru a stabili această relație.
Sursa: Nutrienti
https://doi.org/10.3390/nu15112529
„Relația dintre microbiota intestinală și alergii la copii: o revizuire a literaturii”
de Alexandru Cosmin Pantazi, Cristina Maria Mihai, Adriana Luminita Balasa, Tatiana Chisnoiu, Ancuta Lupu, Corina Elena Frecus, Larisia Mihai, Adina Ungureanu, Mustafa Ali Kassim Kassim, Antonio Andrusca, Maria Nicolae, Viviana Cuzic, Vasile Valeriu Lupu si Simona Claudia Cambrea