România neagă că rachetele rusești au zburat prin țară într-un atac „masiv” asupra Ucrainei

România, membru NATO, a negat vineri că rachetele rusești au traversat spațiul său aerian în drum spre Ucraina, după ce Kievul a declarat că Moscova a lansat un atac „masiv” din aer.

Noile lovituri au loc la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut arme cu rază lungă de acțiune pentru a vizita liderii UE la Bruxelles, în doar a doua călătorie în străinătate de la invadarea Moscovei cu puțin mai puțin de un an în urmă.

Pe măsură ce conflictul se apropie de primul an, Kremlinul a anunțat vineri că președintele rus Vladimir Putin își va rosti discursul anual privind starea națiunii pe 21 februarie.

Anul trecut, liderul rus a sărit peste discursul anual adresat parlamentarilor și a susținut tradiționala sa conferință de presă de sfârșit de an.

Șeful armatei ucrainene Valery Zalujni a declarat că două rachete rusești au traversat spațiul aerian al fostei Moldove sovietice și al României, membru NATO, în drum spre Ucraina.

Ministerul român al Apărării a declarat că a detectat o „țintă aeriană lansată din Marea Neagră de pe o navă a Federației Ruse”, dar „în niciun moment nu a traversat spațiul aerian românesc”.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a declarat că a detectat o rachetă, confirmând că aceasta „a trecut prin spațiul aerian al Republicii Moldova”.

Moldova, care a mai văzut resturi de rachete rusești în timpul războiului, a declarat că îl va chema pe ambasadorul Rusiei pentru incident.

Lovituri Energetice

Vineri, locuitorii din Kiev s-au refugiat din nou, inclusiv în metrou, când Rusia a lansat un baraj de rachete și drone în toată țara.

„(Rușii) ne atacă încă o dată”, mormăi Iryna. „Trebuie să lucrezi în continuare. Dar pentru a fi în siguranță, am coborât la metrou.”

„Inamicul a lovit orașe și infrastructura critice”, a spus Forțele Aeriene, adăugând că șapte drone explozive fabricate iranian au fost lansate din Marea Azov și șase rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră.

Forțele aeriene au declarat că au interceptat 61 din cele 71 de rachete rusești lansate.

Rusia a efectuat, de asemenea, un atac „masiv” cu „până la 35 de rachete ghidate antiaeriene” care vizează regiunea Harkov din est și regiunea Zaporijia din sud, a adăugat el.

Loviturile au vizat, de asemenea, regiunile vestice Lvov și Hmelnițki, iar 10 rachete au fost doborâte peste capitala Kiev, au declarat oficialii.

Timp de câteva luni, Rusia a vizat în mod sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, ceea ce duce la lipsuri de energie care au lăsat milioane de oameni rece și întuneric în plină iarnă.

Operatorul de energie ucrainean Ukrenergo, a declarat că „centralele electrice și instalațiile de rețea de înaltă tensiune” au fost lovite în estul, vestul și sudul Ucrainei, ducând la întreruperi de curent în unele zone.

El a adăugat că „cea mai dificilă situație” a fost în regiunea Harkov, lângă granița cu Rusia.

Rusia a vizat ultima dată Ucraina la sfârșitul lunii ianuarie, la câteva zile după ce aliații occidentali au convenit să livreze tancuri grele la Kiev după o lungă deliberare.

Impingerea lui Zelensky pentru arme

Valul de atacuri de vineri urmează vizitei lui Zelensky în Europa, unde a cerut aliaților să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă, în timp ce Kievul se pregătește pentru o nouă ofensivă rusă în balast.

Zelensky a avertizat că Ucraina are nevoie de artilerie, muniție, tancuri moderne, rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă mai repede decât poate pregăti Rusia ceea ce a spus că este o nouă ofensivă periculoasă.

Zelensky a spus că a văzut „semnale pozitive, cu privire la armele respective” de la liderii UE și și-a exprimat speranța că aceste șoapte vor deveni o „voce concretă”.

Dar unii lideri ai UE au fost mai precauți, temându-se că nu va aduce Occidentul mai aproape de un conflict direct cu Rusia.

Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că, chiar dacă ar fi trimise avioane de luptă la Kiev, nu ar fi în „săptămânile următoare”.

„Nu exclud nimic (…) dar nu corespunde cerințelor de astăzi”, a declarat vineri Emmanuel Macron.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a spus că țara sa „nu va fi prima care va livra luptători”, dar îi va primi pe alții în frunte, în timp ce Marea Britanie a spus că o va vedea ca o „soluție pe termen lung”.

Situația, însă, devine din ce în ce mai presantă pe teren în estul Ucrainei, unde luni de lupte pentru controlul asupra lui Bakhmut, un oraș cheie din regiunea estică Donbass, a făcut multe victime de ambele părți.

Moscova a declarat că forțele ruse înaintau spre Bakhmut și Vuhledar – două centre cheie ale luptei în regiunea Donețk din estul Ucrainei, acum punctul de foc al războiului.