România va începe extragerea gazelor din Marea Neagră în 2026, spune ministrul – EURACTIV.com

România ar putea deveni aproape independentă energetic atunci când Romgaz și OMV Petrom extrag primii barili de gaze naturale din Marea Neagră, potrivit ministrului energiei Virgil Popescu.

O decizie de investiție nu a fost încă luată, dar Popescu este optimist că gazul va începe să curgă peste cinci ani, cu o capacitate de 10 miliarde de metri cubi (bcm) pe an.

„Dacă decizia de investiție va fi luată anul viitor, așa cum îmi doresc, judecând după discuțiile pe care le-am avut cu Romgaz și OMV Petrom, investițiile ar dura patru-cinci ani și vom începe extragerea gazelor în 2026”, a spus Popescu pentru EURACTIV. într-un interviu.

Compania română de gaze naturale Romgaz va prelua pachetul de acțiuni deținut de compania americană ExxonMobil în perimetrul Neptun Deep, care are rezerve de gaze estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi.

Tranzacția trebuie să fie aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a țării și de Agenția Națională de Resurse Minerale, însă Popescu speră să fie aprobată în primele luni ale anului 2022.

Producția din zona de extracție a gazelor ar putea ajunge la 10 miliarde de metri cubi pe an, conform estimărilor, aproape suficientă pentru a acoperi întregul consum anual de gaze al României de 12 miliarde de metri cubi.

Romgaz și OMV Petrom nu sunt singurele companii energetice care investesc în regiune. Black Sea Oil and Gas, un concurent, este pe cale să înceapă producția într-o altă zonă.

Extracția gazelor trebuia să înceapă inițial în acest an, dar unele lucrări au fost amânate, a spus ministrul. „Cred că vor începe să pompeze gaz în primul trimestru al anului viitor… Se va produce un miliard de metri cubi, adică aproximativ 8-9% din consumul anual al României”, a spus Virgil Popescu.

READ  Viața de zi cu zi din România | știri mondiale

Ministrul și investitorii de pe teren spun că România are oportunitatea de a deveni principalul producător de gaze offshore al UE. Dar pentru ca investițiile să înceapă, sunt necesare schimbări în legislația offshore, spun investitorii.

Popescu este optimist că aceste modificări legislative vor fi adoptate rapid. „Discutăm schimbarea legislației offshore în cadrul coaliției (de guvernare). Vom prezenta modificările în curând Parlamentului”, a spus el.

Atât Black Sea Oil & Gas, cât și Petrom au declarat că schimbările aduse legislației offshore sunt esențiale pentru a-și continua investițiile în Marea Neagră.

„Schimbările neașteptate în guvern au cauzat întârzieri în procesul legislativ”, a declarat recent Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

„Gazul de la Marea Neagră este strategic pentru România și am văzut angajamentul autorităților române de a le schimba până la sfârșitul anului. Orice întârziere în modificarea legii pune presiune asupra proiectului, amenință securitatea energetică a României și duce la creșterea importurilor de gaze”, a avertizat ea.

„Fără Neptun Deep, importurile de gaze vor crește cu până la 50% din consum în 2030, așa că fără Neptun Deep, România nu poate avea independență energetică. Și fără modificări în legea offshore, nu putem avea Neptune Deep”, a adăugat ea.

Dar va dura mai mult pentru ca gazele din Marea Neagră să influențeze în mod semnificativ piețele locale de gaze. Deocamdată, prețurile la gaze vor rămâne ridicate, potrivit lui Virgil Popescu, care nu se așteaptă la o scădere înainte de finalul sezonului de iarnă.

România este unul dintre statele membre care fac eforturi ca UE să recunoască energia nucleară și gazele naturale ca investiții de tranziție pe calea neutralității climatice până în 2050.

READ  Toate lucrurile bune care s-au întâmplat săptămâna aceasta

Popescu s-a declarat optimist cu privire la includerea energiei nucleare și a gazului în taxonomia finanțelor verzi a UE. Dar nici măcar o decizie negativă nu va schimba planurile României de a investi în gaze naturale, a adăugat el.

De altfel, planurile de restructurare a sectorului energiei electrice pe cărbune din România sunt în discuție de ani de zile, a spus ministrul. Discuțiile privind eliminarea treptată a cărbunelui se bazează pe Fondul de modernizare al UE, un instrument lansat de UE pentru a finanța tranziția energetică în cele zece state membre cu cele mai mici venituri.

Cu toate acestea, România insistă asupra includerii gazelor și energiei nucleare în taxonomia finanțelor verzi a UE pentru a asigura aceste investiții.

„Ar trimite un semnal pieței că gazele naturale mai pot fi finanțate, că gazul amestecat cu hidrogen poate fi în continuare finanțat. Este un semnal pentru investitori că pot continua să investească în acest domeniu”, a spus Popescu.

[Edited by Frédéric Simon]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *