Soarta ciudată a „circurilor foamei” din România

O serie de mari structuri construite aparent pentru a hrăni bucureștenii au supraviețuit prăbușirii comunismului din capitala României, unde unele sunt acum simboluri ale pieței libere.

Această fotografie din 1994 arată carcasa neterminată a uneia dintre cele 11 clădiri din București pe care localnicii le-au numit acid „circurile foamei” în ultimii ani de viață sub dictatorul comunist român Nicolae Ceaușescu.

Structurile au fost denumite oficial „Complexe comerciale agroindustriale” și urmau să fie un ghișeu unic pentru nevoile de hrană ale bucureștenilor și să ofere mâncare gata. Mai multe dintre structuri prezentau cupole distinctive care semănau cu designul unui cort de circ.

Ceauşescu a spus despre centrele de distribuţie a alimentelor: „Oamenii – majoritatea femei după ce îşi termină munca – se opresc aici pentru a ridica un recipient cu mâncare, apoi o iau acasă, o încălzesc şi o mănâncă”.

Un rezident in Bucuresti a reamintit lăudatele centre alimentare de stat ca mijloc de economisire a forței de muncă pentru gătit și cumpărături și „permițând tovarășilor să aibă și timp pentru copii, familie, educație, o carte și un film”.

Pentru statul român, a avea o mână de centre alimentare gigantice a redus costurile de distribuție la mii de cantine la locul de muncă și a sporit controlul asupra vieții oamenilor.

Ceea ce ar fi putut suna teoretic atrăgător pentru acești „tovarăși” împovărați cu muncă și îngrijirea copiilor s-a transformat rapid într-un dezastru în practică, deoarece mizeria socialistă deja familiară a penuriei de alimente și cozile nesfârșite pătrundeau în complexe.

În 1981, pe fondul unei eforturi necruțătoare de rambursare a tuturor datoriilor externe ale României, Ceaușescu a impus poporului român un „program de hrănire rațional” care le limita aportul caloric și raționaliza alimentele de bază. Locuitorii prea ocupați pentru a sta la coadă pentru mâncare dimineața au ajuns la centrele de distribuție a alimentelor aproape goale după-amiaza. Termenul „circul foamei” a devenit rapid numele de facto pentru complexe.

După răsturnarea sângeroasă a regimului Ceaușescu în 1989, construcția Circurilor Foamei a fost abandonată, doar două dintre structuri fiind finalizate. Siturile au rămas în paragină până când investitorii străini și-au descoperit potențialul pe fondul crizei economice din anii 1990 din România.

În 1999, un fost circ foamei deschis ca mall in Bucuresti, primul centru comercial din România. Mall-ul a fost transformat masiv din clădirea din epoca comunistă care a servit drept nucleu structural, dar a păstrat cupola de sticlă ca piesă centrală arhitecturală.

Au urmat mai multe centre comerciale, în timp ce alte circuri ale foamei au fost demolate. În suburbia de est a Pantelimonului, un site a devenit o piață pentru haine ieftine din import. Două centre de fitness și o sală de sport de arte marțiale mixte ocupă, de asemenea, spațiu în cartierul notoriu de dur al Bucureștiului.

Un fost Circ al Foamei de lângă animata Piața Unirii din București este proprietate privată, dar rămâne o masă neterminată, populată doar de securiști ostili care se ciocnesc cu cei care se uită în interior.

Proprietatea Unification Square urma să fie transformată într-un mall, dar dezvoltatori am ramas fara bani pentru proiectul din anii 2010.