Societatea civilă din România a vrut să protejeze avertizorii; în schimb, au primit „o palmă”

Conform directivei UE privind avertizorii din 2019, fiecare stat membru al UE trebuie să-și modifice legislația pentru a se conforma standardelor internaționale. Dar un grup de peste 20 de ONG-uri și sindicate românești a acuzat guvernul că a încălcat drepturile avertizorilor prin diminuarea protecțiilor existente prin „transpunerea selectivă” a directivei.

Legislația privind avertizorii din România datează din 2004, iar la acea vreme era considerată una dintre cele mai progresiste de pe continent, spune Anna Myers, director executiv al Whistleblower International Network. „Conform legislației din 2004 privind avertizorii, România a fost foarte bună în ceea ce privește alegerea canalului și a fost înaintea multor alți jucători europeni”.

Apoi, în 2019, a fost adoptată directiva europeană privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale legislației UE, obligând fiecare stat membru UE să își modifice legislația până la 17 decembrie 2021 pentru a se conforma noilor standarde. Directiva a făcut eforturi pentru mai multe mecanisme de raportare interne și externe și a mandatat companiile private cu peste 50 de angajați să creeze canale de raportare adecvate, printre alte măsuri.

Inițial, România nu a adoptat nicio legislație nouă privind avertizorii și, din cauza acestei întârzieri în adoptare, UE a lansat o procedură de infringement împotriva guvernului în iunie 2022. În septembrie, Comisia a dat guvernului român două luni pentru a adopta o nouă lege, în conformitate cu cerințele și recomandările directivei, altfel România s-ar putea confrunta cu Curtea Europeană de Justiție.

Primul proiect a fost modificat de Comisia juridică a țării pe 28 iunie înainte de a fi adoptat rapid de Camera Deputaților a doua zi. Cu toate acestea, mai degrabă decât să consolideze legislația existentă, amendamentele au lipsit legislația existentă de protecții juridice importante. Practic, a înlăturat principiul bunei-credințe de la anunțătorul de interes public și a interzis oamenilor să raporteze în mod anonim o abatere în cadrul unei companii sau să raporteze public orice abatere, cu excepția cazului în care au trecut trei luni de la depunerea unei plângeri interne oficiale (și nu a primit niciun răspuns).

Obstrucționarea avertizorilor și „lipsa de transparență”

Cristinel Godinac, președintele executiv al federației sindicale de mass-media și cultură FairMedia, a descris schimbările drept „o palmă pentru cei care au încă curajul să se pronunțe împotriva abuzului și a corupției”.

Deși nu este clar de ce guvernul a adoptat amendamentele controversate, criticii au acuzat guvernul că dorește să obstrucționeze avertizorii și să întărească stăpânirea statului.

La aflarea veștii modificărilor propuse, diferite ONG-uri, parlamentari de opoziție și sindicate s-au mobilizat pentru a le combate. Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, un ONG român care militează pentru politici publice durabile, a declarat că a fost chemat să participe la o comisie parlamentară în iunie 2022 pentru a-și prezenta opinia cu privire la schimbări.

„Alături de ceilalți colegi ai mei din diverse organizații, am luat cuvântul și ne-am prezentat argumentele. Indiferent de eforturile noastre, aparatul de vot a fost imbatabil. Chiar și în afara contului, când a avut loc o pauză, oamenii cu care am vorbit au spus că, deși ne-au înțeles argumentele, nu au putut face nimic. O lipsă de transparență plutea deasupra încăperii.

Lipsa de transparență în legislația românească era deja pe buzele tuturor după ce o scurgere anonimă a scos la iveală că Serviciul Român de Informații (SRI) elaborează o lege pentru a-și acorda mai multe competențe și a dezactiva statul de mecanismele de investigare a activităților sale. În plus, în iunie 2022, Ministerul Cercetării și Dezvoltării a împins un contract de 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea sistemelor cloud guvernamentale către IRS, fără explicații.

Cercetare publicată în iulie 2022 de Oxford Analytica a remarcat că trecerea președintelui român Klaus Iohannis către serviciile militare și de informații a marcat o erodare a democrației românești și că, în loc să îi ajute pe cei care acționează în interes public, noua alertă a legii lansatorului îi va descuraja.

După examinarea modificărilor propuse,societatea civilă a pus sechestru pe Avocatul Poporului României, îndemnându-l să „atace” proiectul de lege la Curtea Constituțională, dar nu a ieșit nimic din el. Într-o ultimă încercare, politicienii de centru-dreapta din USR (partidul Salvați Uniunea României) au strâns suficiente semnături pentru a duce proiectul de lege la Curtea Constituțională, dar fără rezultat.

„Modificările propuse au primit undă verde de către [Constitutional Court] pentru că rolul său este de a disciplina avertizorii”, explică Nicolae. „Mentalitățile și valorile pe care le exprimă sunt străine celor pe care vreau să le aibă instituțiile statului. Acest tip de legislație este în contradicție cu valorile și comportamentele în care [most Romanians] a crescut”, spune Nicolae, subliniind valorile de cetățenie activă și solidaritate pe care sistemul de învățământ românesc pretinde că le promovează.

În ultimul moment, președintele Iohannis, a returnat legea pentru o a doua serie de amendamente în Parlament, motivate probabil de posibilitatea ca fondurile europene să fie reținute din cauza transpunerii incorecte a directivei, care pune România în contradicție cu principiile statului de drept. Astfel, la 1 septembrie 2022, Senatul a adoptat o nouă lege care reflectă mai bine cerințele directivei. Această lege a fost în cele din urmă adoptată la 16 decembrie 2022.

„Măcelarie legislativă”

Noul proiect de lege elimină cerința de a ieși public, dar atunci când depun o plângere, angajații trebuie să furnizeze anumite date de contact. Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca avertizorii să-și dea adresa de e-mail personală, așa că este posibilă crearea unui cont de scriitor în acest scop. Nicolae nu vede asta ca pe o problemă specifică, pentru că „a folosi IT pentru a urmări oamenii este un abuz de putere. Folosirea resurselor unei instituții publice este un abuz, aproape o infracțiune”. Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord cu poziția sa, deoarece alte ONG-uri care se ocupă de drepturile denunțătorilor s-au grăbit să condamne noua cerință.

Noul proiect de lege impune, de asemenea, companiilor private cu peste 50 de angajați să creeze canale de comunicare internă unde avertizorii să poată împărtăși în siguranță informațiile pe care le dețin. În plus, dacă un denunțător este adus în fața unei comisii pentru a depune mărturie sau pentru a discuta informațiile pe care le-a dezvăluit, un reprezentant al lucrătorilor, un membru de sindicat sau un jurnalist ar trebui să fie prezent în cameră pentru a oferi un alt nivel de protecție împotriva abuzului. .

Cu toate acestea, noua lege introduce, de asemenea, o ierarhie clară pe care avertizorii trebuie să o urmeze atunci când raportează o problemă, ceea ce poate descuraja raportarea abaterilor instituționale. Dacă un informator nu are încredere în canalele interne disponibile, se poate gândi de două ori înainte de a lua măsuri. Nicolae denunta aceasta ierarhie care, potrivit lui, merge „împotriva clauzei de neregresare [which means that member states cannot weaken the legislation they already have].”

Pe lângă aceste modificări, noul proiect de lege elimină unele principii care au dat anterior tonul pentru modul în care statul se ocupă de avertizorii. În conformitate cu legea anterioară, interesul public și buna-credință (denunțătorii erau încurajați să se raporteze pentru a îmbunătăți calitatea instituțiilor) erau fundamentale. Conform noii legi, aceste principii au dispărut din legislație și dezvăluirea publică este descurajată deoarece trebuie îndeplinite anumite condiții.

Cu toate acestea, Godinac de la FairMedia spune că, în ciuda „masacrului legislativ, vom continua să sprijinim avertizorii, oferindu-le un instrument online prin care să poată raporta probleme în mod anonim”.