Sorina Faier: 5 bariere și soluțiile lor pentru a angaja un refugiat în România

Participarea pe piața muncii este considerată cel mai important factor care promovează integrarea pe termen lung în societate. În prezent, România nu are o strategie națională de sprijinire a tranziției refugiaților pe piața muncii, ci se bazează în schimb pe ONG-uri și voluntari pentru a oferi refugiaților servicii specifice și personalizate de angajare.

De Sorina Faier, cercetători de elită

1. Limba

Problemă: Lipsa cunoștințelor de limbă engleză sau română este una dintre principalele bariere în calea obținerii unui loc de muncă; cei cu competențe lingvistice scăzute sunt probabil să aibă acces la o gamă mult mai restrânsă de oportunități de angajare și formare.

Soluţie: ONG-urile, voluntarii sau multinaționalele ar trebui să ofere cursuri intensive în engleză sau română!

2. Reluați golurile

Lacune semnificative în CV din cauza procedurii lungi de azil în timpul căreia majoritatea refugiaților nu pot lucra. Perioada semnificativă de șomaj creată de procedura de azil în România produce mai mult de un obstacol în calea decalajului CV.

Soluţie: Consultantii de resurse umane ar trebui sa ii ajute sa isi faca un CV corect si cum sa se prezinte mai bine la un interviu!

3. Experiență de muncă

Problemă: Lipsa experienței profesionale în țara gazdă, care este adesea o condiție prealabilă pentru obținerea unui loc de muncă. În România, stagiile și alte oportunități de experiență de muncă sunt adesea prea scurte și nu oferă suficient timp participanților să se aclimatizeze la o altă limbă și cultură de lucru. Unii refugiați au calificări pe care nu le pot dovedi deoarece nu pot obține duplicate ale documentelor necesare.

READ  Deloitte Research: firmele imobiliare comerciale estimează o creștere a veniturilor în acest an și 73% se așteaptă ca activitatea tranzacțiilor să crească - Afaceri

Soluţie: Companiile ar trebui să le ofere teste, să le evalueze pentru a-și identifica abilitățile și a le verifica prin alte canale!

4. Rețele sociale

Problemă: Lipsa referințelor. Lipsa accesului la rețele care ar spori perspectivele de angajare și cunoașterea metodelor de recrutare. Refugiații pot avea sau nu legături sociale și profesionale limitate în România.

Soluţie: Grupurile, rețelele și voluntarii, terapeuții, ar trebui să-i ajute să-și facă prieteni pentru a se adapta la noua țară!

5. Piața muncii

Problemă: Lipsa unei pregătiri adecvate sau calificări educaționale și profesionale nerecunoscute. Lipsa de cunoaștere/conștientizare a adaptării experienței actuale la noi roluri și a înțelegerii abilităților transferabile. Lipsa de înțelegere a culturii de angajare a țării gazdă și a procedurilor de solicitare a unui loc de muncă, inclusiv a nuanțelor culturale și a etichetei românești.

Soluţie: Ministerul Educației ar trebui să-i ajute pe refugiați să găsească o soluție privind traseul lor educațional. Departamentele de HR trebuie să îi informeze despre cultura și valorile companiei și, de asemenea, să le ofere programe de integrare și training specific. Colegii ar trebui să fie deschiși și prietenoși cu ei.

Un terapeut ar putea ajuta foarte mult în astfel de cazuri!

Industrii în care refugiații au șanse mari de a găsi un loc de muncă:

Managerii și specialiștii ar putea fi angajați în SSC sau BPO. Mulți dintre ei au roluri cu limba ucraineană sau engleză. Ucrainenii pot lucra și ca traducători, IT, e-commerce sau specialiști în marketing, dar trebuie să cunoască fluent limba engleză și să aibă experiență anterioară în roluri similare! În prezent, pot lucra și de la distanță din România pentru companii cu sediul în alte țări, crescându-le șansele de a găsi un loc de muncă.

READ  Firebyte Games își listează acțiunile la Bursa de Valori București săptămâna viitoare

Muncitorii își puteau găsi cu ușurință un loc de muncă și în sectorul construcțiilor, HORECA, transport (taxi) sau ca curier.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *