Tensiuni în coaliția de guvernământ după ce echipa națională de hochei a maghiarilor României a cântat imnul secuilor
Un incident după un meci internațional de hochei a stârnit indignare în presa românească și tensiuni în cadrul coaliției de guvernământ.
Săptămâna trecută, după ce echipele României și maghiare s-au confruntat la Campionatul Mondial IIHF de hochei pe gheață din 2022, etnicii maghiari care fac parte din echipa națională a României au cântat imnul regiunii la predominanța maghiară a Ținutului Secuiesc, în loc de cea a României, stârnind scandal. acasa.
România a pierdut meciul (2-4) disputat la Ljubljana – așa cum a făcut în toate cele patru meciuri de la Cupa Mondială. Chiar înainte de meci, România era de așteptat să termine pe ultimul loc în grupa lor și să fie retrogradată, așa că nu au existat mize mari în jocul lor împotriva Ungariei.
Legăturile etnice puternice unesc cele două echipe. Jucătorii de la Miercurea Ciuc și Gheorgheni, orașe locuite în mare parte de etnici maghiari, formează cea mai mare parte a echipei naționale de hochei a României. Pe de altă parte, trei jucători de la echipa Ungariei – Nandor Fejes, Tamas Sarpatki și Istvan Sofron – s-au născut în județul românesc Harghita.
După meci, cei mai mulți dintre jucătorii echipei României, precum și jucătorii maghiari, au cântat imnul Țării Secuiești după cel al învingătoarei, Ungaria. Mass-media română și-a denunțat actul drept „revoltător.”
„Ceva de genul acesta nu ar fi trebuit să se întâmple” menționat Alexandru Hălăucă, președintele Federației Române de Hochei. „Jucătorii din regiunea Ținutului Secuiesc încearcă să destabilizeze echipa națională. Noi [the Federation] vor avea alegeri in august si vor incerca sa ia pe cineva din zona respectiva [to win],” el a adăugat.
Conform regulamentului, jucătorii în cauză riscă să fie suspendați cel puțin un an de la echipa națională, dar și de la echipele lor de club.
Scandalul a avut şi un puternic ecou politic, dat fiind că partidul etnicilor maghiari UDMR face parte din coaliţia de guvernământ a României alături de Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Naţional Liberal (PNL).
„Cei care nu respectă România nu trebuie să poarte roșu, galben și albastru [the colors of Romania’s flag]a declarat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu (PSD). Social-democratul i-a cerut public și colegului său, ministrul Sportului Eduard Novak (UDMR), să examineze de urgență chestiunea.
De asemenea, liderul social-democrat Marcel Ciolacu cântărit promițând că problema va fi discutată în cadrul coaliției guvernamentale și că, în contextul războiului aflat în desfășurare în Ucraina, astfel de „provocari” sunt nejustificate.
La meci a fost prezent și Tanczos Barna, ministrul român al Mediului. Cu toate acestea, ar fi fost așezat în secțiunea rezervată suporterilor echipei maghiare.
La fel ca Novak, Barna este de origine maghiară. El a devenit membru al cabinetului românesc cu sprijinul Alianței Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), partidul care urmărește să reprezinte etnicii maghiari în țară, care face și parte din coaliția guvernamentală. barna argumentează că a fost acolo pentru a susține jucătorii de la Miercurea Ciuc și România și că a stat alături de alți suporteri ai echipei României.
Tensiunile dintre români și etnicii maghiari nu sunt noi. În urmă cu doi ani, România a comemorat trei decenii de la ciocnirile etnice de la Târgu Mureș. În martie 1990, la câteva luni după violenta revoluție din 1989, bandele de români și maghiari din orașul multietnic Transilvania au început luptele. Temperarile au fost aprinse de cererea etnicilor maghiari de a-și educa copiii în limba maternă, combinată cu știri false difuzate pe scară largă care susțin că românii sunt maltratați, ceea ce a dus la atacul asupra sediului UDMR. Confruntările stradale ulterioare au făcut 5 morți și 278 de răniți. În cele din urmă, armata a pacificat orașul.
În timp ce tensiunile etnice s-au diminuat în ultimii 30 de ani, ele sunt încă prezente în discursul politic.
Ungurii ardeleni au primit numeroase concesii, inclusiv dreptul de a-și folosi limba în școli și în administrația publică din județele în care formează mari comunități. În același timp, UDMR a făcut parte din aproape toate coalițiile de guvernare în această perioadă, iar politicienii români de la București au fost adesea acuzați că au tranzacționat mai multe drepturi pentru minoritate în schimbul sprijinului politic.
Cu toate acestea, solicitările pentru autonomie pentru Ținutul Secuiesc, susținute de regimul lui Viktor Orban de la Budapesta, continuă să fie un punct dureros în relațiile româno-maghiare.
de Radu Dumitrescu, jurnalist
(Sursa foto: Pagina de Facebook FRHG)