Turcia urmărește ONG-urile străine, le interzice să participe la evenimentele ONU

Abdullah Bozkurt/Stockholm

După ce a închis sumar și arbitrar peste o mie de organizații neguvernamentale (ONG) din Turcia din 2016, guvernul islamist al președintelui Recep Tayyip Erdoğan a început acum să caute ONG-urile din alte țări.

Campania urâtă de reprimare a ONG-urilor din străinătate s-a manifestat cel mai recent la ONU, unde diplomații turci au depus o serie de obiecții la participarea a opt ONG-uri în calitate de observatori la o conferință anticorupție, invocând acuzații nefondate de terorism.

Campania fără precedent a stârnit furia multor țări, inclusiv a statelor membre ale Uniunii Europene, care s-au opus mișcării nejustificate a Turciei de a bloca ONG-urile care nici măcar nu sunt prezente în Turcia. Ankara a săpat pe călcâie și în cele din urmă a reușit să țină ONG-urile proeminente de la o parteeuparticipând la evenimentul ONU.

Totul a început când ONU a început pregătirile pentru cea de-a 9-a sesiune a Conferinței Statelor Părți (CoSP) a Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (UNCAC), care urma să aibă loc la Sharm El-Sheikh, Egipt, în decembrie 2021. Multe ONG-uri din jur lumea și-a exprimat interesul de a participa la eveniment în calitate de observatori, iar secretariatul a distribuit numele ONG-urilor.

Dintre zeci de ONG-uri, nouă s-au confruntat cu obiecții, Turcia contestând participarea a opt, potrivit președintelui conferinței Harib Saeed al-Amimi al Emiratelor Arabe Unite. Turcia a depus două scrisori pe 28 septembrie și 24 noiembrie în care își declară opoziția față de participarea celor opt ONG-uri.

Scrisoarea transmisă în septembrie de ambasadorul Ahmet Muhtar Gün, reprezentant permanent al Turciei la Oficiul Națiunilor Unite la Viena, la ONU enumera următoarele organizații ca fiind legate de ceea ce el a pretins a fi terorism: Access Info Europe (Spania), Alliance on Civic Initiatives Promotion (Kârgâzstan), Institutul de Cercetare în Asia Centrală privind Corupția și Spălarea Banilor (Kirgâzstan), Forumul de experți (România), Integrity Initiatives International (SUA), The Good Lobby (Italia), Transparency International (Georgia) și Eurothink- Center for European Strategii (Macedonia de Nord).

Obiecțiile au fost analizate de biroul conferinței în perioada 13-14 decembrie 2021, timp în care biroul a recomandat menținerea obiecției privind participarea Asociației Libiane pentru Transparență, deoarece ONG-ul nu avea statut juridic în Libia.

Scrisoarea ambasadorului turc Ahmet Muhtar Gün, care a acuzat ONG-urile proeminente de terorism:

scrisoare_ambasadorul_Turcii_Ahmet_Muhtar_Gun

Obiecțiile rămase la cele opt ONG-uri care au fost depuse de Turcia au reprezentat o provocare pentru birou, deoarece niciunul dintre ele nu se află de fapt în Turcia. Biroul a amânat chestiunea pentru discuții ulterioare, cu speranța de a găsi un compromis. Dar Turcia a refuzat să se cedeze, stârnind critici din partea altor state membre ONU, care au acuzat Turcia că vizează ONG-urile din alte țări fără o cauză probabilă sau justificare.

Un diplomat turc la întâlnire a susținut că țara sa luptă împotriva terorismului și că controlul celor opt ONG-uri este justificat și justificat. Statele membre ale UE, precum și SUA, Marea Britanie, Australia și alte câteva au subliniat rolul negativ al Turciei în prevenirea participării ONG-urilor la conferință. Vorbind în numele a 41 de state membre, inclusiv țări din UE, un diplomat sloven a spus că organizațiile neguvernamentale au jucat un rol cheie în sprijinirea luptei globale împotriva corupției. Prin urmare, a fost esențial ca conferința să se implice cu o gamă largă de organizații ale societății civile și ca voci diverse să fie auzite, pentru a consolida punerea în aplicare a convenției și pentru a se asigura că statele părți sunt capabile să abordeze provocările actuale și viitoare în lupta împotriva corupţie.

Principiile incluziunii și transparenței s-au aflat în centrul conferinței și al activității acesteia, a spus ea, exprimându-și îngrijorarea că activitatea conferinței este subminată prin blocarea acreditării organizațiilor neguvernamentale care au avut o experiență dovedită de a lucra pe probleme care se dovedesc relevante. la obiectivul și scopul convenției.

Un diplomat american a criticat, de asemenea, Turcia, spunând că nu există dovezi adecvate care să interzică participarea ONG-urilor la eveniment și și-a exprimat regretul că un număr de state părți au folosit sesiunea conferinței pentru a promova interese care nu intră în domeniul de aplicare al convenției. Unul dintre ONG-urile opuse Turciei a fost Integrity Initiatives International, un ONG cu sediul în SUA, iar diplomatul american a descris ONG-ul ca un puternic susținător al eforturilor globale anticorupție. „Vocea sa la conferință ar oferi o contribuție semnificativă la dialogul colectiv”, a adăugat el.

Un diplomat al Uniunii Europene a avertizat apoi că obiecțiile Turciei au creat un precedent periculos, deoarece niciuna dintre organizațiile neguvernamentale nu are sediul în țara care le-a opus. El a respins acuzațiile de terorism ale guvernului turc la adresa ONG-urilor și a subliniat că Uniunea Europeană are serioase îngrijorări în legătură cu obiecția Turciei față de participarea celor opt organizații neguvernamentale.

Un diplomat român a criticat și Turcia, respingând pretențiile Ankarei conform cărora un ONG românesc numit Expert Forum ar avea legături cu terorismul. El a spus că Turcia nu a furnizat nicio dovadă care să susțină acuzațiile sale, care contravin evaluării guvernului român cu privire la ONG-ul vizat. „O astfel de acuzație nefondată ar putea pune persoane și entități în pericol”, a spus el.

Scrisoare din partea delegației UE la Viena care a respins afirmațiile turcești de terorism față de cele opt ONG-uri:

EU_letter_rejecting_Turkey_claims

După o serie de dezbateri, Turcia a continuat să se opună participării celor opt ONG-uri și a reușit să le țină departe de evenimentul ONU.

Aceasta nu a fost prima dată când Turcia a fost după ONG-uri la ONU. În 2017, la o cerere specială din partea Turciei, Comitetul pentru organizații neguvernamentale a anulat statutul consultativ la Consiliul Economic și Social al ONU (ECOSOC) pentru grupul de caritate lider Kimse Yok Mu, grupul de susținere a libertății presei a Fundației Jurnaliștilor și Scriitorilor (GYV). și Confederația Turcă a Oamenilor de Afaceri și Industriașilor (TUSKON), toate afiliate mișcării Gülen, critică la adresa guvernului turc.

Fără a prezenta vreo dovadă care să lege aceste ONG-uri de vreo violență sau terorism și pur și simplu invocând faptul că acestea au fost închise de guvern cu decrete-lege în condițiile stării de urgență și, prin urmare, au încetat să mai existe, diplomații turci de la ONU au cerut comisiei pentru a le elimina statutul consultativ la ONU. Niciuna dintre ONG-uri nu a primit ocazia de a se apăra împotriva acuzațiilor grave sau de a-și prezenta cazul în fața comisiei.

Raportul ONU detaliază obiecțiile Turciei față de participarea unor ONG-uri străine la conferința anticorupție și un val de critici la adresa Turciei din alte țări:

Turkey_bars_ONGs_at_anticoruption_event

GYV și-a mutat operațiunile din Turcia și s-a înregistrat ca ONG în Statele Unite în urma unei represiuni fără precedent împotriva ONG-urilor din Turcia. Cu toate acestea, acest lucru nu a ajutat GYV să-și piardă statutul oficial la ONU din cauza campaniei de lobby a guvernului turc.

Reprezentantul Statelor Unite a solicitat Turciei mai multe informații cu privire la ONG-uri și a cerut informații și dovezi cu privire la acuzațiile conform cărora ONG-urile ar fi legate de terorism. Ea a mai spus că trebuie căutat un răspuns din partea ONG-urilor înainte de a lua orice acțiune cu privire la statutul lor la ECOSOC. Turcia nu a furnizat nicio dovadă și a cerut ONU să nu contacteze niciunul dintre aceste ONG-uri.

Turcia are un loc în Comitetul pentru organizațiile neguvernamentale care expiră în acest an.

Printre cele 1.325 de asociații și fundații din Turcia închise sub acuzația de terorism în 2016 și 2017 prin decrete guvernamentale care nu fac obiectul niciunui control judiciar sau legislativ efectiv se numără grupurile de sănătate, sport, educație, caritate, unioniste și alte grupuri de advocacy care aparent nu au nimic. de-a face cu terorismul sau orice altă infracțiune, cum ar fi Fundația pentru Ontologie Medicală Anatolia, Fundația pentru Oncologie Gastrointestinală și Asociația Sănătate pentru Toți. Aceștia au fost vizați din cauza profilării neconstituționale de către guvern, care vizează critici, minorități, oponenți și oricine altcineva care nu este dispus să urmeze linia guvernului islamist din Turcia.

Grupul Gülen a intrat într-o represiune în urma investigațiilor majore de corupție din decembrie 2013, care au incriminat cercul apropiat al prim-ministrului de atunci și actualul președinte Erdoğan, inclusiv mai multor miniștri de guvern.

Erdogan a respins acuzațiile de corupție, a demis procurorii și șefii de poliție și a tăcut anchetele pentru corupție. El a descris, de asemenea, investigațiile drept „un complot al mișcării Gülen de a răsturna guvernul” și a lansat o represiune împotriva grupului. Mișcarea, condusă de savantul musulman turc Fethullah Gülen, critică de mult guvernul Erdogan din cauza corupției sale și a sprijinirii de către Ankara a grupărilor jihadiste radicale din Siria și Libia.

ONG-urile și indivizii care au criticat guvernul Erdogan pentru corupție generalizată au fost vizați cu cruzime, mulți fiind confruntați cu investigații penale și urmăriri penale rău intenționate pentru acuzații false de terorism.

Guvernul României a înaintat o scrisoare la ONU, garantând pentru ONG-ul Expert Forum și respingând acuzațiile aduse de guvernul turc:

EFOR_scrisoare_România