Ucraina și Azerbaidjan urmăresc să aprofundeze mai mult decât relațiile economice
După dizolvarea Uniunii Sovietice, noile state independente ale Ucrainei și Azerbaidjanului au stabilit relații diplomatice la 6 februarie 1992. De atunci, angajamentul bilateral a rămas la un nivel înalt și ambele țări își susțin reciproc suveranitatea și integritatea teritorială. Mai exact, poziția Ucrainei în problema Nagorno-Karabah a format coloana vertebrală a acestei alianțe.
În ultimele trei decenii, Ucraina și Azerbaidjan au cooperat cu succes în diverse domenii, inclusiv în sfera economică, politică, militară și umanitară. Vizita recentă a Președintelui Republicii Azerbaidjan Ilham Aliyev la Kiev și semnarea unei „Declarații comune privind aprofundarea parteneriatului strategic”, precum și a altor documente importante, au demonstrat valoarea strategică a acestei relații.
Ceai Declarație comună are în vedere acordarea de sprijin reciproc pentru suveranitatea și integritatea teritorială a celuilalt în cadrul granițelor recunoscute internațional. De asemenea, subliniază dorința Kievului și a lui Baku de a intensifica cooperarea bilaterală substanțială într-o mare varietate de domenii politice, de securitate, economice și culturale. Pregătirea țărilor de a intensifica cooperarea în combaterea amenințărilor hibride, întărirea legăturilor apărării-industriale prin finalizarea proiectelor comune noi și în curs de desfășurare și aprofundarea cooperării în forurile internaționale, inclusiv Națiunile Unite, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Consiliul Europei, Organizația GUAM pentru Democrație și Dezvoltare Economică și Forumul de Cooperare Economică a Mării Negre (BSEC). Comerțul bilateral între cele două țări a atins recent un maxim istoric de aproape 1 miliard de dolari și ambele țări și-au stabilit obiectivul de a dubla volumul comerțului până în 2024.
În timpul vizitei sale la Kiev, Aliyev a semnat, de asemenea, acorduri legate de securitatea alimentară, dezvoltarea agriculturii și cooperarea energetică între societatea pe acțiuni naționale ucrainene Naftogaz și omologul său azer, SOCAR. Securitatea alimentară este o prioritate strategică pentru Azerbaidjan și guvernul a aprobat „Programul de stat pentru asigurarea securității alimentare în Republica Azerbaidjan pentru 2019-2025”. Obiectivele principale ale acestui program de stat sunt aducerea normelor și standardelor de siguranță alimentară în conformitate cu cerințele internaționale, îmbunătățirea aprovizionării cu alimente sigure și de calitate pentru populație, creșterea potențialului de export către piețele externe, consolidarea controlului asupra agrochimicelor și materialelor veterinare utilizate. în agricultură și sprijinirea formării unui mediu de afaceri conducător pentru industria de producție alimentară Azerbaidjan. În acest scop, cooperarea azero-ucraineană în domeniul securității alimentare și al sectorului agricol este extrem de importantă pentru Baku.
Mai precis, Azerbaidjanul este foarte interesat de creșterea producției de grâu pe termen scurt. In conformitate cu Comitetul de Stat pentru Statistică, cererea anuală de grâu a Azerbaidjanului este de aproximativ 3,5 milioane de tone. Autosuficiența țării în producția de grâu este de 57 la sută, ceea ce înseamnă că diferența trebuie compensată prin importuri. Importurile au depășit un milion de tone din ianuarie până în noiembrie 2021, dintre care 80% au venit din Rusia. Criza alimentară globală recentă și creșterea aferentă prețurilor au avut un efect mare asupra economiei azere, din cauza dependenței țării de importuri. Prin urmare, guvernul lucrează la planuri pe termen lung pentru a reduce nivelul importurilor și a-și asigura aprovizionarea cu alimente. După eliberarea regiunii Karabakh în toamna anului 2020, Baku intenționează să dezvolte sectoare cheie legate de agricultură și producția de alimente, minerit, energie verde, logistică și turism în regiune.
Conform Ministrul Agriculturii Inam Karimov, „planul de acțiune pentru redresarea agriculturii în teritoriile eliberate este deja în curs de elaborare. Afacerea agrară va implica 200.000 de hectare de teren agricol și pășune și zeci de mii de terenuri nefolosite.” În perioada sovietică, regiunea Karabakh a fost principala sursă de producție agricolă pentru Azerbaidjan. Regiunile Aghdam, Fuzuli, Jabrail și Zangilan au climă favorabilă și terenuri productive pentru plantarea grâului. Deoarece Ucraina are, de asemenea, un climat favorabil pentru producția agricolă la scară largă și permite companiilor să închirieze terenuri agricole, firmele azere vor putea, de asemenea, să recolteze și să importe grâu de toamnă din Ucraina. Astfel, cooperarea ucraineană-azerbaidjană va îmbunătăți securitatea aprovizionării cu alimente a Azerbaidjanului prin reducerea dependenței acesteia de alte surse pentru importuri și stabilizarea prețurilor.
Un alt document semnificativ semnat între președinții ucraineni și azeri a fost un memorandum legat de cooperarea energetică dintre Naftogaz și SOCAR. Azerbaidjanul sa dovedit a fi un partener energetic de încredere de mulți ani, iar proiectele de cooperare cu Ucraina au avut succes. Anul trecut, din ianuarie până în septembrie, Azerbaidjanul a fost principal petrol nerafinat furnizor al Ucrainei, care a importat petrol în valoare de 320 de milioane de dolari. În plus, SOCAR Energy Ucraina asigură implementarea efectivă a proiectelor SOCAR în țară. Sarcina sa principală este de a îmbunătăți rețeaua de benzinării și de a organiza distribuția angro de benzină și produse petroliere în Ucraina.
Ucraina este, de asemenea, interesată să cumpere gaz natural din Azerbaidjan pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare. În prezent, furnizarea de gaze naturale azere către Ucraina este posibilă prin Turcia și Conducta Trans-Balcanică. În 2020, pentru prima dată, Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor din Ucraina (GTSOU) a efectuat livrări de gaze cu flux invers prin coridorul de gaze transbalcanic din Grecia către sistemul de transport al gazelor din Bulgaria și România către Ucraina. În special, această rută are potențialul de a fi o altă sursă de livrare de gaze pentru Ucraina.
În plus, Ucraina a discutat cu Turcia posibilitatea de a transporta gaze naturale din Caspică prin conducta TANAP către Ucraina. Mergând înainte, un triunghi Baku-Ankara-Kiev ar putea fi un mecanism eficient pentru asigurarea securității energetice pe termen lung a Ucrainei.
Întâlnirea dintre președinții azer și ucrainean demonstrează parteneriatul strategic dintre cele două state și abordarea lor comună asupra problemelor globale. Vyacheslav Potapenko, un expert politic ucrainean, a identificat perceptiv că „respectul reciproc al suveranității și integrității teritoriale, [and] dezvoltarea cooperării economice între statele noastre, precum și perspectivele pentru coridorul de transport Caspic-Marea Neagră, sunt importante pentru Kiev.” În ceea ce privește Azerbaidjan, Baku este interesat de creșterea volumului comerțului și de intensificarea cooperării economice prin formatele BSEC și GUAM. În acest sens, îmbunătățirea relațiilor turco-ucrainene-azerbaidjane va continua să creeze noi oportunități de cooperare trilaterală și să consolideze angajamentul economic și securitatea în regiunile Caspice și Mării Negre.
Shahmar Hajiyev este un consilier de top în Centrul de Analiză a Relațiilor Internaționale (AIR Center), din Baku, Azerbaidjan.
Imagine: Reuters.