Un iconoclast românesc al vinului

Anul acesta am avut șansa să călătoresc de două ori în principalele regiuni viticole ale României și să descopăr niște vinuri cu adevărat impresionante. Din păcate, această țară are de multă vreme reputația de a produce vinuri slabe la prețuri accesibile, dar, din fericire, asta se schimbă rapid.

Harta României arată ca un pește!

Așa că, recent, m-am așezat cu vinificatorul vizionar Paul Fulea, care produce vinuri în regiunea litorală a Dobrogea. Eticheta sa este Crama Histria iar regiunea are multă influență maritimă. Toate răspunsurile au fost editate și condensate pentru claritate.

Liza B. Zimmerman (LBZ) De cât timp faci vin?

Paul Fulea (PF): Am început să produc vinuri în 2015. Am avut un consultant în primii ani până în 2018, dar acum le fac eu.

LBZ: Câte vinuri diferite faci?

PF: De obicei fac trei vinuri albe și un cupaj din ele, trei vinuri roze și un cupaj din ele și două sau trei vinuri roșii în fiecare an.

LBZ: Cum este unică regiunea viticolă Dobrogea?

PF: Dobrogea este unică din multe puncte de vedere. În primul rând, este singura regiune viticolă din apropierea Mării Negre – din România – iar pantele sale blânde sunt foarte expuse la soare.

LBZ: Cum este afectată vița de vie de apropierea sa de mare?

PF: Apropierea de mare este o adevărată binecuvântare pentru vie și pentru vinuri. Asigură temperaturi scăzute noaptea chiar și în cele mai toride zile de vară, vânturile constante răcoresc strugurii, iar marea ferește vița de îngheț iarna. Desigur, are dezavantajele sale, precum perioadele de ceață la sfârșitul toamnei care pot afecta sănătatea strugurilor.

LBZ: Ce tipuri de struguri și stiluri de vin sunt tradiționale pentru regiune?

PF: Soiurile tradiționale de struguri, marile soiuri de struguri plantate în anii 1970 și 1980 au fost Merlot, Cabernet Sauvignon, Babesca Neagra (un roșu ingenios) și Aligoté, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Feteasca Alba (Alb). Dupa 2010 am vazut si plantate in zona Feteasca Neagra, Pinot Noir si Pinot Grigio. Regiunea a fost inițial cunoscută cel mai bine pentru vinurile sale albe.

LBZ: Cum produceți amestecuri și soiuri simple care au rupt tradiția?

PF: Un mic producător ca mine are o singură șansă: să meargă acolo unde nimeni nu a mai ajuns. Așa că încerc să fac vinuri cu drojdie sălbatică. Nu este doar o strategie de marketing, dar tind să fac lucrurile diferit în general pentru a face o declarație despre Dobrogea și vinurile mele. Scopul meu pe termen lung este să arăt frumusețea terroirului Dobrogei.

LBZ: Ce amestecuri noi ați introdus și cum se potrivesc cu mâncărurile locale, de la mâncăruri tradiționale din carne la fructe de mare? Ammos Blancul tău este unul dintre preferatele mele.

PF: Cred că cel mai neobișnuit mix este al meu Ammos White, realizat din Sauvignon Blanc, Chardonnay și Riesling. Cu o aciditate naturală ridicată de la Riesling, prospețime de la Sauvignon Blanc și o senzație corpolentă de la Chardonnay, acest vin este unul dintre vinurile care se asortează cel mai bine cu preparatele locale din pește și fructe de mare.

LBZ: Care sunt cele mai surprinzătoare tendințe pe care le vezi în vinurile românești?

PF: Nu este vorba despre tendințe surprinzătoare. Cred că ceea ce facem acum este mai mult o căutare a identității noastre. Putem face vinuri grozave, dar pentru a ajunge acolo avem nevoie de mai mult timp pentru a explora, a contesta calitatea vinurilor noastre și a promova soiurile noastre native.

LBZ: Dacă calitatea este acolo, de ce credeți că aceste vinuri întâmpină dificultăți în a fi distribuite în străinătate?

PF: Avem câteva crame care exportă foarte bine, dar nu avem încă o imagine bună pentru vinurile noastre. Totuși, fiecare sticlă de vin românesc bun vândut în străinătate funcționează ca un ambasador al industriei noastre vinicole.

LBZ: Sunt consumatorii internaționali dispuși să plătească pentru vinurile românești atunci când costă la fel de mult ca și omologii lor francezi și italieni? De ce sunt sau nu?

PF: Nu, nu sunt. Ne lipsește marketingul de brand, care există în Franța sau Italia, iar uneori ne lipsește calitatea. Am parcurs un drum lung în ultimii 30 de ani, dar vă rugăm să ne mai dați încă 30!

LBZ: Cum arată viitorul viticulturii românești?

PF: Din păcate, am trăit momente dificile în ultimii ani cu pandemia și războiul din Ucraina. Dar sunt optimist și cred asta vinificatie romaneasca are un viitor luminos. Vom face vinuri mai bune și vom împărtăși poveștile unei țări minunate în care soiurile autohtone de struguri se vor transforma în vinuri grozave.