Un studiu realizat de Mazars relevă că băncile au definit o strategie ambițioasă pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea durabilă

Un studiu realizat de Mazars relevă că băncile au definit o strategie ambițioasă pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea durabilă

Mazars, o firmă internațională de audit, fiscalitate și consultanță, lansează cea de-a treia ediție a studiului său anual de referință privind practicile bancare responsabile. Studiul global evaluează practicile de sustenabilitate ale a 37 dintre cele mai mari bănci din lume1 bazat pe toate continentele.

Raportul din 2021 arată că majoritatea băncilor evaluate și-au arătat interesul pentru durabilitate și au făcut deja progrese semnificative în călătoria lor în materie de sustenabilitate prin implementarea cadrelor relevante. Cu toate acestea, implementarea deplină a practicilor relevante pentru tranziția cu succes la o economie responsabilă social și net zero rămâne o provocare semnificativă.

Phuong Gomard, partener, declară Mazars„Băncile sunt din ce în ce mai angajate să își facă practicile mai sustenabile, ceea ce a condus la progrese de la studiile noastre anterioare. Rezultatele sunt încurajatoare, dar dezvăluie și munca care rămâne de făcut, în special în regiunile în care reglementările și îndrumările legate de ESG nu au fost încă dezvoltate. Ne vom continua munca pentru a identifica cele mai bune practici în ceea ce privește guvernanța, strategia, managementul riscului și dezvăluirea. Oferind instituțiilor financiare cele mai bune practici și recomandări, sperăm să le ajutăm să se îndrepte către un model de afaceri mai durabil și mai responsabil din punct de vedere social și să contribuim la tranziția către o economie net zero.

Constatări globale: Băncile fac progrese semnificative în călătoria lor de sustenabilitate

Analiza generală arată că majoritatea băncilor:

  1. Au atribuit responsabilitatea formală pentru problemele de sustenabilitate în cadrul consiliului lor și al funcțiilor de conducere superioară, cu procese specifice de supraveghere. În medie, 66% dintre bănci includ acum criterii de sustenabilitate în compensarea variabilă, comparativ cu 41% anul trecut. Cu toate acestea, doar 33% dintre bănci identifică criterii clare legate atât de inițiativele interne de sustenabilitate, cât și de activitățile de finanțare.
  1. Identifică obiectivele de mediu pentru activitățile lor, dar doar 24% și-au stabilit obiective de emisii net zero finanțate în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Metodologia PACTA (Paris Agreement Capital Transition Assessment) progresează și în Europa, Australia și America de Sud.
  1. Utilizați diverse abordări pentru a evalua expunerea lor la riscul de schimbări climatice. În timp ce 70% dintre bănci implementează analize de scenarii și capabilități de testare a stresului, lipsurile de date rămân o provocare pentru evaluarea riscurilor legate de schimbările climatice. Doar 19% dintre bănci dezvăluie semnificația riscului climatic prin intermediul indicatorilor de risc de credit sau de piață.
  1. Implementarea standardelor de raportare a durabilității, concentrate în primul rând pe obiectivele climatice. Mai multe țări iau în considerare obligativitatea raportării TCFD (Task Force on Climate-related Financial Disclosures), iar aproximativ 92% dintre bănci și-au aliniat deja raportarea de sustenabilitate la recomandările TCFD, față de 76% anul trecut.
READ  Unul dintre cei mai mari proprietari de bitcoin, despre care se crede că a deținut până la 1 miliard de dolari, a murit la 41 de ani: rapoarte

Progres realizat: 2021 vs 2020

De cand Recenzia 2020 – publicat în februarie 2021 – au fost consolidate criteriile din cele patru domenii evaluate. Această ajustare nu numai că reflectă mai bine progresul în punerea în aplicare a practicilor de durabilitate, dar arată, de asemenea, că mai rămân progrese de făcut, pe măsură ce băncile continuă pe calea sustenabilității și contribuie la economii cu emisii scăzute de carbon. Din cauza modificărilor de criterii:

  • Mai multe bănci au definit o strategie de sustenabilitate ambițioasă și pe termen lung (76% față de 71% anul trecut). Bănci au obținut scoruri mai bune și în ceea ce privește managementul riscului: 62% dintre bănci integrează riscurile ESG și climatice în cadrul de management al riscului, față de 59% anul trecut.
  • Scorurile legate de guvernanță și raportare au scăzut. Aproximativ 60% dintre bănci au implementat măsuri pentru promovarea guvernanței durabile, comparativ cu 74% anul trecut. 77% dintre bănci își aliniază comunicarea la standardele de raportare ESG (comparativ cu 82% în anul precedent).

Băncile franceze și britanice sunt lider în managementul riscurilor ESG și nu numai

Băncile franceze și britanice continuă să dețină poziția de lider în toate domeniile evaluate, implementarea strategiilor de dezvoltare durabilă fiind punctul lor forte. Băncile din ambele țări au obținut cele mai mari scoruri din toate zonele geografice în managementul riscului ESG. Îmbunătățirile sunt încă posibile pentru sistemele de guvernanță și comunicare ale băncilor europene (cu excepția FR/UK). Se așteaptă ca aceștia să reducă decalajul față de băncile franceze și britanice datorită „raportului EBA privind managementul și monitorizarea riscurilor ESG” în vigoare.

Băncile românești fac progrese notabile în domeniul durabilității

În România, ca și în majoritatea țărilor europene, instituțiile financiare caută în mod activ noi modalități de a-și reduce expunerea la riscul climatic, de a încuraja emisiile nete de carbon zero și de a dezvolta noi produse durabile. În ultimii ani, multe bănci și-au dat seama că a deveni un furnizor sustenabil este următorul pas, mai ales că tot mai mulți consumatori, și aici ne referim în special la millennials, aleg acum mărci care au un program de sustenabilitate sau acreditări de sustenabilitate.

READ  Mix de date din economia reală

Lumea financiară nu își mai poate vedea viitorul independent de mediul în schimbare și de schimbările climatice. În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani de băncile locale, implementarea deplină a practicilor relevante pentru o tranziție cu succes la o economie responsabilă social și net zero rămâne o provocare semnificativă și sunt necesare mai multe eforturi pentru a merge mai departe..”, a menționat Răzvan Butucaru, Partener, Șef Servicii Financiare și Consultanță, Mazars România.

La nivel local, am analizat primele zece bănci românești pe active, folosind informații disponibile public din primul trimestru al anului 2022, care pot fi găsite pe site-ul fiecărei bănci, raportul de sustenabilitate, raportul de transparență sau alte politici de sustenabilitate. Constatările noastre arată că:

  • Singur două din zece bănci au creat un raport local de sustenabilitate, în care au efectuat o evaluare formală a materialității pentru a arăta că prioritizează problemele care au cel mai mare impact asupra afacerii lor, comunităților și, bineînțeles, asupra mediului. Deși celelalte opt bănci nu au creat încă acest tip de raport, acestea au început să-și prezinte inițiativele de sustenabilitate în rapoartele lor anuale.
  • Mai mult decât jumătate din bănci analiză au alocat oficial responsabilitate pentru probleme legate de dezvoltarea durabilă în cadrul funcțiilor lor de management. În timp ce majoritatea băncilor nu au un ofițer de sustenabilitate responsabil, șefii lor de risc (CRO) gestionează toate oportunitățile și provocările de sustenabilitate.
  • Cinci din zece bănci au inclus în oferta lor comercială credite verzi pentru populatie. Prin această inițiativă, băncile locale contribuie la protejarea mediului prin reducerea amprentei de carbon și sprijinirea clienților lor către un nivel de trai mai înalt. Când vorbim despre emisii nete zeroBăncile românești plănuiesc să atingă acest obiectiv în viitor.

Pe baza mandatelor lor actuale, băncile centrale nu au obiective climatice explicite și există diferențe în materie exprimate de economiști de frunte, dar încorporarea unor politici specifice ar putea fi totuși justificată din punct de vedere al influenței asupra stabilității prețurilor și a stabilității financiare. Banca Națională a României (BNR) contribuie activ la îmbunătățirea transparenței și disponibilității informațiilor privind schimbările climatice, precum și la creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra societății și a sistemului financiar. Recent, eforturile continue ale BNR s-au concentrat în principal pe furnizarea de recomandări entităților supravegheate cu privire la abordarea prudentă a riscului climatic, furnizarea de informații Centrului de Risc de Credit cu privire la creditele verzi și construirea unui comitetul de monitorizare a riscurilor din sectorul bancar legat de schimbările climatice, pentru a fi actualizate și diseminate în mod regulat. Totodată, purtăm discuții privind relaxarea cerințelor prudențiale pentru finanțarea verde, pentru a stimula acest tip de credit, fără a afecta stabilitatea financiară..”, a menționat Cristian Popa, membru al consiliului de administrație al Băncii Naționale a României.

  • În România, nicio bancă nu urmează Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD). Băncile ar trebui să-și evalueze problemele finanțate și să-și extindă raportarea de sustenabilitate în conformitate cu recomandările TCFD.
  • După cum știm cu toții, băncile joacă un rol important în protecția climei, deoarece sunt intermediarii între investitori și solicitanții de capital. Cu ajutorul lor, mai mult capital poate fi investit în investiții durabile și ecologice, iar aici obligațiunile verzi joacă un rol crucial. În România, în ultimii doi ani, trei bănci au emis obligațiuni verzi, cu scopul de a încuraja activitățile durabile. Două dintre cele trei obligațiuni verzi au fost listate la Bursa de Valori București.
READ  Revolut lansează un cont pentru liber profesioniști, lucrători în program și freelanceri

Riscurile asociate schimbărilor climatice se extind la multe, dacă nu la toate, sectoarele economiei. Fiecare sector se va confrunta cu propriile provocări în înțelegerea, evaluarea și gestionarea celor mai semnificative riscuri legate de climă. Pentru bănci, precum și pentru alte instituții financiare, capacitatea de a construi o înțelegere cuprinzătoare a expunerii lor la riscul climatic va necesita cunoașterea expunerii propriei companii la riscurile legate de climă și a clienților și contrapărților lor dintr-o gamă largă de sectoare..”, a menționat Ovidiu Otto Strasszer, Senior Manager, Financial Advisory, Mazars România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *